Piaţa muncii lasă profesorii corijenţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Studenţii învaţă în România materii expirate, predate de dascăli neantrenaţi în competiţia de pe piaţa reală. Absolvenţii de facultate sunt nepregătiţi pentru piaţa muncii şi din cauza programei universitare. Mulţi au şanse mici de angajare. Cei care obţin un job află că nu-i ajută mai deloc cele învăţate.

Universităţile din România pun accentul prea mult pe teorie şi prea puţin pe practică. Nici nu prea are cine să le vorbească despre practică câtă vreme traseul unui dascăl universitar este în special unul academic, lipsit de un exerciţiu în competiţia de pe piaţa privată.

Odată ajunşi pe piaţa muncii, absolvenţii constată că în facultate nu au deprins acele abilităţi prin care să obţină un loc de muncă, arată studiul „Educaţie de calitate pentru piaţa muncii", prezentat ieri de Centrul Educaţia 2000+ şi de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

„Am întâlnit universităţi care ne-au spus că nu le interesează ce fac absolvenţii după ce termină. Există unele instituţii care se prezintă bine la exterior, dar ceea ce prezintă pe site-uri nu se găseşte la interior", a declarat Ioan Curtu, preşedintele ARACIS.

Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii Bucureşti, recunoaşte că la facultăţile pe care le are în subordine se învaţă prea multă teorie. „De exemplu, la Facultatea de limbi străine, studenţii fac prea puţine exerciţii de vorbire. La Facultatea de Geologie, în schimb, se fac stagii lungi de practică fără ca acest lucru să aibă vreun folos", a explicat Pânzaru.

Jobul, duşul rece de după licenţă

Alina Tudor este absolventă a Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti. Este specialistă în studii culturale europene şi relaţii internaţionale. Acum, Alina lucrează în relaţii publice, adică alt domeniu decât cel pentru care s-a pregătit.

„Piaţa muncii nu oferă niciun job pe profilul pe care l-am studiat în facultate, adică antropologie culturală, aşa că mi-am căutat de muncă în alt domeniu. M-am îndreptat către comunicare şi relaţii publice. Doar faptul că am lucrat în anul doi de facultate într-o televiziune m-a ajutat să-mi găsesc mai uşor un loc de muncă", a spus Alina Tudor.

Maria Rânea este masterand în anul I la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

„De o lună m-am angajat în domeniul în care am studiat, dar a fost un noroc. Eu ştiu limba germană foarte bine şi asta a contat foarte mult la interviul de angajare. Colegii mei îşi caută de luni în şir şi nu-şi găsesc unde să muncească", a adăugat Maria.

La Drept dau piept cu practica la instanţă

Cercetarea citată a monitorizat domenii precum dreptul, calculatoarele, ingineria mecanică şi ştiinţele comunicării. „La informatică se studiază programe fără legătură cu viaţa reală, iar studenţii ajung pe piaţa muncii fără să le cunoască pe cele cu care lucrează marile companii", a declarat Mihai Păunescu, unul dintre coordonatorii studiului.

Învăţământul juridic a cunoscut cea mai puternică dezvoltare după Revoluţie. În prezent, în România, există 48 de facultăţi de drept, dar toate oferă acelaşi tip de calificare. Studiul arată însă că 53% din absolvenţii de Drept chestionaţi consideră că problemele practice pe care le întâmpină la locul de muncă nu au fost abordate la cursurile pe care le-au urmat în facultate.

Ingineria mecanică este o specializare care a început să fie căutată pe piaţa muncii. 59% din absolvenţi spun însă că în timpul facultăţii nu au obţinut abilităţile şi competenţele cerute de piaţa muncii.

O problemă similară o au şi absolvenţii de la comunicare. Sunt mai norocoşi pentru că îşi găsesc mai uşor primul job. Constată însă din primele luni că ce au învăţat în facultate nu are nicio legătură cu ce trebuie să facă de fapt.

Companiile acuză universităţile din România: Nu aveţi cultură pe piaţa muncii

Multe companii private din România au ajuns să facă abstracţie de oferta universităţilor şi îşi ţin singure cursuri de pregătire pentru angajaţi, chiar dacă aceştia au terminat o facultate.

„Angajatorii sunt interesaţi dacă oamenii pe care vor să-i încadreze au lucrat deja part-time în timpul facultăţii. Ei se plâng că universităţile nu au o cultură pentru piaţa muncii", a spus Mihai Păunescu, unul dintre coordonatorii studiului.

Companiile arată că oferta educaţională trebuie adaptată urgent la piaţa muncii. „Programele studenţilor trebuie corelate cu dezvoltarea unei economii durabile şi trebuie restructurate. Nu putem pregăti specialişti în chimie şi petrochimie şi în acelaţi timp să nu ţinem cont de faptul că peste 20-30 de ani petrolul se va termina", a spus Constantin Boştină, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Angajatorii acuză şi faptul că legislaţia este foarte rigidă. „Am vrea ca universităţile să ne ajute mai mult să luăm studenţi la practică, ceea ce în prezent nu se întâmplă cu prea multă uşurinţă", a spus Anca Harasim, reprezentantul director executiv al Camerei de Comerţ Româno-Americane.

Corporaţiile au intrat singure în facultăţi

Ea a adăugat că oamenii de afaceri îşi doresc să fie mai aproape de mediul universitar, să fie profesori-asociaţi sau să se întâlnească cu studenţii pentru a le împărtăşi din experienţa lor.

De altfel, la Timişoara, Alcatel Lucent a şi intrat serios în colaborare cu Politehnica Timişoara care prin Facultatea de Automatizări şi Calculatoare pregătea specialişti direct pentru cerinţele acestei multinaţionale.

Compania de anvelope Continental, una dintre cele mai mari investiţii din România, s-a ocupat chiar de pregătirea unui masterat la o facultate de stat pentru a putea obţine pregătirea de care avea nevoie.

Soluţii propuse

Cifrele de şcolarizare ar trebui corelate cu ofertele de joburi de pe piaţa muncii, iar cursurile universitare ar trebui adaptate în aşa fel încât absolvenţii să obţină abilităţile cerute la angajare.

Facultăţile ar trebui să dezvolte programe de cercetare împreună cu companiile de pe piaţa muncii.

Planurile de învăţământ pentru licenţă trebuie corelate cu cele de masterat. De multe ori, masteratele sunt predate la nivel de licenţă.

Facultăţile de Drept ar trebui ierarhizate în funcţie de performanţele reale pe care le au, iar planurile de învăţământ ar trebui discutate cu reprezentanţii asociaţilor de jurişti.

Pregătirea la profilul de inginerie mecanică ar trebui să fie unitară, indiferent de facultate. În prezent, absolvenţii vin în piaţa muncii cu calificări diferite, deşi au terminat acelaşi profil.

Universitarii români ştiu meserie din cărţi

Parcursul unui profesor universitar în România începe imediat după terminarea masteratului, când absolventul alege să predea într-un domeniu apropiat de cel pe care l-a studiat în facultate. Studentul continuă cu doctoratul, în timpul căruia are şi ore la facultate şi este remunerat la fel ca un asistent universitar.

După terminarea doctoratului, absolventul este avansat la asistent universitar şi de aici continuă cu celelalte trepte academice.

image

„Problema este că sunt profesori care au învăţat din cărţi şi care îi învaţă pe alţii tot din cărţi. Aşa ajungem să avem a treia generaţie de profesori care învaţă meserie tot din cărţi, fără niciun fel de practică", afirmă Ciprian Ciucu (foto), expert în educaţie la Centrul Român pentru Politici Publice.

Acesta mai spune că sunt profesori care predau marketing fără să fi făcut un studiu de piaţă şi dascăli care predau management de proiect fără să fi câştigat vreun proiect. „Profesorii care au noroc să lucreze şi în cercetare au diverse competenţe, dar cei mai mulţi nu au practică în domeniu şi nici nu au predat în străinătate", mai spune Ciprian Ciucu.

Studiul privind corelarea pieţei muncii cu oferta educaţională a universităţilor arată că avem un corp didactic îmbătrânit, iar tinerii valoroşi nu sunt atraşi în niciun fel de mediul academic.

Din această cauză, multe din programele educaţionale predate în universităţi sunt învechite, iar cursurile nu au legătură cu practica. În domeniul Drept lipseşte un sistem de orientare profesională pentru absolvenţi, tocmai pentru că nu avem oameni calificaţi pentru aşa ceva.

În domeniul comunicării predau numeroşi profesori care nu au pregătire adecvată şi nici recunoaştere în domeniu.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite