Peştera Muierii, cel mai vizitat obiectiv speologic din România

Un splendid monument al naturii continuă să fie Peştera Muierii. Rămânând şi acum cel mai vizitat obiectiv speologic din România, Peştera Muierii este situată în Depresiunea Getică a


Un splendid monument al naturii continuă să fie Peştera Muierii. Rămânând şi acum cel mai vizitat obiectiv speologic din România, Peştera Muierii este situată în Depresiunea Getică a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier. Galeriile s-au format prin carstificarea calcarelor, datorită apei infiltrate din râul Galben.
Numele îi vine din străvechi, când ţara era bântuită de războaie. În timp ce bărbaţii plecau la luptă, femeile şi copiii se ascundeau în această peşteră de năvălitori. Descoperită în 1929 şi electrificată în 1957, Peştera are o lungime de aproximativ 4 km, din care aproape 1 km este "călcat", anual, de sute de mii de turişti români şi străini. Orga este prima formaţiune grandioasă care atrage privirile turiştilor, la numai 20 de metri de la intrarea prin gura nordică de acces. Zona abundă în stalactite care căptuşesc plafonul, sub tavanul împodobit ridicându-se o maiestuoasă formaţiune ale cărei reliefuri par veritabile tuburi de orgă. Urmând galeria principală, ochiul turistului continuă să fie dezmierdat cu adevărate opere de artă, create în mii de ani doar de natură. Domul mic se aseamănă unei cupole gotice, iar Sala Altarului, denumită astfel chiar de vizitatori, "găzduieşte" formaţiuni spectaculoase, precum "Valul Altarului", "Amvonul" sau "Candelabrul Mare". Peştera Muierii cuprinde chiar şi imaginea unui sacrificiu, aşa cum îl practica omul în urmă cu mii de ani. Dantelăria, de o fineţe inegalabilă, dată de scurgerile de oxid de fier, poartă numele de Stânca Însângerată. Coloniile de lilieci îşi fac veacul în cupola înaltă de 17 metri, care emite un sunet ritmat de picăturile de apă, asemănător unui clopoţel de argint. În zona Bazinele Mari, plafonul coboară la sub un metru deasupra podelei, făcând astfel imposibilă parcurgerea, în picioare, a traseului. Aici, Cascadele Împietrite deschid drumul spre alte formaţiuni stalagmitice uriaşe, dar, în acelaşi timp, şi ciudate, precum: Turcul, Cadâna, Moş Crăciun, Dropia, Domul Mare sau Uliul Rănit. În Sala Perlelor, tavanul coboară chiar şi sub 50 cm, ascunzând locaşuri mici, pline cu apă, şi numeroase "perle". După Plafonul de Argint, unde tavanul este din nou coborât sub 1 metru, se deschide, grandioasă, Sala Bolţilor, unde plafonul este foarte mult ridicat, sprijinindu-se pe arcade semicilindrice.

Acasă la Zamolxe, în Peştera Polovragi
În Cheile Olteţului, aproape de Parâng şi la scurtă distanţă de Peştera Muierii, se află Peştera Polovragi, una dintre cele mai lungi peşteri din România. Aici ar trăi Zamolxe, zeul dacilor, spune o legendă din partea locului, iar picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră nu ar fi altceva decât lacrimile vărsate de zeu dupa cucerirea Daciei de către romaniAstfel, după ce ne obişnuim relativ repede cu temperatura de 10 grade Celsius, trecem prin Sala Argintie (numită astfel datorită siliciului prezent din abundenţă) şi ajungem acasă la zeul dac. În Camera lui Zamolxe putem vedea Scaunul lui Zamolxe, având de-a stânga Damigeana lui Zamolxe (că doar dacii erau renumiţi pentru licorile tămăduitoare, dar şi ameţitoare), şi de-a dreapta Făclia lui Zamolxe. În vârful muntelui se află Cetatea Dacică (acum, în stadiu de "conservare", pe româneşte părăsire), iar povestea spune că între cetate şi peşteră este un tunel prin care zeul însuşi cobora aici.Lăsăm povestea zeului la locul ei (nu de alta, dar amenda pentru ruperea unei stalactite sau stalagmite nu e chiar mică!), şi trecem printr-o încăpere cu o rezonanţă acustică deosebită - Sala Draperiilor, prin Bolta Însângerată şi prin Sala Minunilor, unde luăm parte la Cina cea de taină a piticilor. Unele imagini de pe pereţi (Moartea cu coasa) ne spun şi că Peştera Polovragi s-a aflat în urmă cu 400 de ani în administrarea mănăstirii cu acelaşi nume şi că au fost călugări care au trăit o perioadă aici.

Peştera a fost explorată pe o lungime de 27 km, însă se presupune că ar fi mult mai lungă de atât şi că ar avea o ieşire undeva în Transilvania. Din 1984, peştera a fost electrificată pe o lungime de 800 m şi deschisă vizitatorilor. Biletul de intrare costă 1 RON pentru copii şi 2 RON pentru adulţi. Din 2004, numărul de vizitatori a început să scadă, observă ghidul. Numărul maxim de vizitatori poate ajunge la 300 pe zi. Este o peşteră sălbatică, cu un grad foarte mare de umiditate. Perioada de formare a peşterii se întinde pe 7 milioane de ani.

ştiaţi că
* În apropierea peşterii Polovragi, râul Olteţul desparte prin numai 75 de centimetri - cea mai mică apropiere dintre două masive muntoase Munţii Căpăţânii de Munţii Parâng
* Denumirea de Polovragi vine de la o iarbă tămăduitoare, numită polovragă, folosită de vechii daci ca panaceu în medicina lor
* În 10 ani, o stalagmită "creşte" cu doar 3 milimetri

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: