Peste un milion de români îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe

Peste un milion de români îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe

Icoana Sfântului Gheorghe FOTO Arhiepiscopia Tomisului

Peste un milion de români, dintre care peste 733.000 sunt bărbaţi, îşi serbează, joi, de Sfântul Gheorghe, onomastica, potrivit unei statistici a Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform sursei citate,1.077.778 de cetăţeni români poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dintre care 733.707 sunt bărbaţi iar 344.071 sunt femei, relatează Mediafax. Dintre bărbaţi, cei mai mulţi au numele Gheorghe (522.927), George (149.779) şi Gheorghiţă (22.427).

Cele mai multe femei care îşi serbează onomastica de Sfântul Gheorghe se numesc Georgiana (144.211), Georgeta (131.392), Ghiorghiţa (31.390) şi Geta (14.909).

Obiceiuri de Sfântul Gheorghe

În calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat un zeu al vegetaţiei, protector al naturii, al vitelor şi al oilor. De aceea, în ziua în care este prăznuit, oamenii din popor ţin cont de o serie de ritualuri de Sfântul Gheorghe şi de superstiţii.

Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pe 23 aprilie. Dintre ritualurile de Sfântul Gheorghe, în această zi este bine ca la ferestre şi la uşi creştinii să pună ramuri de salcie, ca semn de sărbătoare şi prosperitate. De Sfântul Gheorghe, dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută, luată dis-de-dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vrajă din casa lor. Se obişnuieşte ca de Sfântul Gheorghe casele şi anexele să fie împodobite.

În Muntenia, se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, şi au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană, care sunt foarte activi în această perioadă.

Obiceiul ramurilor verzi de Sfântul Gheorghe are o dublă semnificaţie în civilizaţia tradiţională: marchează venirea primăverii şi are proprietăţi aducătoare de noroc. Rădăcinile acestei practici se regăsesc în credinţa că, atunci când vine pe pământ, Sfântul Gheorghe îşi leagă calul de un stâlp al porţii şi paşte iarbă de pe glie. Obiceiul este răspândit în majoritatea zonelor etnografice ale ţării. În Mehedinţi, credincioşii merg la mormintele celor trecuţi în lumea cealaltă pentru a le pune coroniţe de salcie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările