Peste 5,5 milioane carduri de sănătate au fost predate asiguraţilor, însă medicii de familie n-au cu ce să le citească: „Nu am început să le folosim!”

Peste 5,5 milioane de carduri de sănătate au fost predate deja asiguraţilor deşi Poşta Română a preluat peste 10 milioane de documente electronice. Odată ajuns în posesia asiguratului, cardul de sănătate trebuie activat de medicul de familie, de cel din policlinică sau de cel din spital. Obligatoriu începând cu 2015, documentul stochează informaţii referitoare la grupa de sânge, RH sau patologii cronice.

„Din data de 19 septembrie şi până în prezent Poşta Română a preluat peste 10 milioane de carduri de sănătate, dintre care peste 5,5 milioane de carduri au fost predate asiguraţilor. Totodată, aproximativ 4,5 milioane de carduri preluate de Poşta Română se află în prelucrare şi vor fi livrate conform graficului”, subliniază Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Concret, sunt preluate în reţeaua poştală câte 700.000 de carduri pe zi.

Cum va fi folosit cardul de sănătate

Cardul de sănătate, care arată exact ca un card bancar, fiind prevăzut cu nume, prenume şi cod de asigurat, este însoţit şi de o scrisoare cu rol informativ pentru asigurat. Pentru a putea fi folosit, cardul, care devine obligatoriu de la 1 ianuarie 2015, trebuie activat la orice furnizor de servicii medicale, indiferent că acesta este medic de familie, spital, policlinică sau farmacie.

Totuşi, recomandarea specialiştilor este ca asiguratul care a intrat în posesia documentului să îl contacteze pe medicul de familie, acesta din urmă fiind şi singurul care poate inscripţiona, doar la solicitarea expresă a asiguratului, date medicale cum ar fi grupa de sânge, Rh-ul sau consimţământul pentru donarea de organe.

Consecinţe pentru cei care nu au intrat în posesia cardului

După ce intră în posesia cardului, asiguratul îl va prezenta furnizorului de servicii medicale pentru activare. Activarea constă în personalizarea pinului de transport - 000 - într-un pin din patru cifre, care trebuie să fie cunoscut doar de proprietarul cardului. Întreg procesul durează mai puţin de un minut, arată CNAS.

Prin urmare, asiguratul nu trebuie sa meargă la medic special pentru activarea cardului. Vor exista însă consecinţe pentru cei care nu îşi vor ridica documentul electronic de la poştă sau de la casa de sănătate de care aparţin în condiţiile în care poştaşul nu îi găseşte la domiciliu.

Mai exact, din momentul în care cardul de sănătate va deveni obligatoriu, asiguratul nu mai poate beneficia de servicii medicale gratuite în absenţa documentului electronic, care confirmă calitatea de asigurat a pacientului şi prin intermediul căruia sunt validate serviciile oferite de medicii de familie, policlinici sau spitale.

Ce faceţi dacă numele e scris greşit pe card

Aşadar, asiguratul care nu a intrat în posesia cardului va fi nevoit să meargă personal la casa de sănătate pentru a-l ridica înainte să acceseze serviciile de sănătate. De asemenea, cardul poate fi înmânat unui împuternicit legal, dat fiind faptul că este un document care conţine date personale.

„În cazul în care numele este tipărit greşit pe card, documentul va fi predat la casa de asigurări, unde se va solicita eliberarea unui alt card, care va fi tot unul gratuit. Acesta va intra în posesia asiguratului la 30 de zile de la înregistrarea cererii”, a explicat, pentru Adevărul, Mihaela Tănase, consilier în cadrul CNAS.

Ce categorii nu primesc card de sănătate

Potrivit acesteia, cardul naţional de sănătate se eliberează strict persoanelor asigurate care au peste 18 ani. În acelaşi timp, cardul de sănătate nu este necesar atunci când persoanele care nu îşi plătesc contribuţia la sănătate accesează serviciile de urgenţă, prin intermediul pachetului minim stabilit prin lege.

În cazul în care un asigurat a pierdut cardul, acesta va solicita casei de sănătate în evidenţa căreia se află eliberarea unui nou document. Un nou card i se va elibera, contra cost, în termen de 30 de zile de la depunerea solicitării. În acest interval, asiguratul va beneficia însă de servicii medicale în baza unei adeverinţe.

Riscuri pentru furnizorii fără cititoare de card

CNAS a gândit şi un sistem prin care să penalizeze furnizorii de servicii medicale care nu îşi vor achiziţiona cititoare de card, adică nişte dispozitive care se conectează la computer şi în care se introduc documentele electronice. Deşi sunt conştienţi că riscă să nu mai intre în relaţie contractuală cu casele de sănătate începând de anul viitor, furnizorii nu s-au înghesuit să cumpere cititoarele, al căror preţ variază între 10 şi 80 de euro.

„Avem convingerea ca medicii înţeleg importanta acestui proiect. Sperăm ca această perioadă de probă să fie folosită intens astfel încât să putem remedia problemele. Pentru ca acest lucru să se întâmple, asiguraţii trebuie să se prezinte la medic cu acest card şi furnizorii să îşi achiziţioneze cititoare de carduri”, a completat Mihaela Tănase.

Medici de familie: „Nu am început să folosim cardul”

Reprezentanţii medicilor de familie susţin, pe de altă parte, că nu au început să folosească documentul, deşi unii pacienţi au intrat în posesia lui. Sunt, în continuare, nemulţumiţi de faptul că trebuie să cumpere cititoarele de carduri.

„Nu am început să îl folosim, deocamdată le-am zis pacienţilor să îl ţină la ei, alături de buletin. Acest card de sănătate nu ţine loc nici de bilet de trimitere şi nici de adeverinţă, el doar atestă calitatea de asigurat şi în baza lui se vor valida serviciile medicale”, a explicat, pentru „Adevărul”, medicul Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF).

În opinia acesteia, medicii de familie nu sunt bucuroşi că trebuie să asigure şi mentenanţa cititorului de card. „Implică nişte costuri”, a completat doctorul.

În pline negocieri pentru un preţ mai mic

La rândul său, doctorul Daniela Ştefănescu, vicepreşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti (AMFB), spune că în zilele următoare vor fi stabilite întâlniri cu producătorii de cititoare de card.

„Vrem să negociem cu ei, să cumpărăm pentru mai mulţi medici, în speranţa că ne vor oferi un discount. Deocamdată nu am fost sunată de pacienţi care să îmi spună că au primit cardul de sănătate. Însă, atunci când va fi cazul, îi voi ruga să vină cu documentul în momentul în care au programări la consultaţie, ca să nu ne supraaglomerăm”, a declarat, pentru „Adevărul”, doctorul Daniela Ştefănescu.

Cardul, cheia de acces la dosarul electronic

Cardul naţional de sănătate este principala cheie de acces la dosarul electronic al pacientului (DES), un alt proiect informatic al CNAS. Concret, dosarul electronic de sănătate este o colecţie de informatii medicale ale pacientului, adunate la nivel naţional, de la toţi furnizorii de servicii medicale, fie că sunt sau nu în contract cu casa de asigurări,  cu care pacientul a intrat în contact.

Dosarul electronic îi va da posibilitatea pacientului să îşi poată vedea istoricul oricând de acasă, inclusiv dacă a beneficiat de tratament în România sau în străinătate. Potrivit CNAS, dosarul electronic al pacientului poate fi accesat oriunde în lume.  

Diferenţa între cardul naţional şi cel european

Cele două carduri sunt distincte. Cardul naţional de sănătate asigură dreptul la servicii medicale doar pe teritoriul României, în timp ce cardul european de sănătate asigură serviciile medicale devenite urgenţe în timpul şederii temporare pe teritoriul unei ţări din spaţiul UE/SEE/Elveţia.