Peste 3,5 milioane de carduri de sănătate sunt active: „Din mai, am putea face analize toată luna şi nu doar câteva zile!”

Peste 3,5 milioane d ecarduri au fost activate FOTO Adevărul

La o lună de la introducerea cardului de sănătate, peste 3,5 milioane de asiguraţi au reuşit să activeze documentul electronic la unul din furnizorii de servicii medicale, potrivit lui Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Până la acest moment, sunt peste 3.500.000 de carduri activate. Acest proiect important al CNAS începe să prindă viaţă, începe să funcţioneze. Pe măsură ce cardul va fi obligatoriu, de la 1 mai, ne aşteptăm să facem şi ceva economii prin faptul că vom plăti doar acele servicii efectuate, şi nu servicii fictive”, a declarat preşedintele CNAS.

Potrivit acestuia, prin economiile făcute prin utilizarea cardului de sănătate ar putea fi mărit plafonul alocat analizelor medicale. „Spre exemplu, am putea face analize toată luna şi nu doar câteva zile”, a completat Ciurchea.

Cardul va fi obligatoriu abia din mai. Până atunci, documentul electronic va funcţiona în paralel cu sistemul clasic, pe hârtii. Între timp, cele 800.000 de carduri care nu au fost distribuite asiguraţilor prin serviciile poştale vor intra în posesia acestora nu doar prin intermediul caselor judeţene de sănătate, ci şi cu ajutorul medicilor de familie.

În acelaşi timp, Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS, le-a atras atenţia furnizorilor de servicii medicale – spitale, policlinici, cabinete de medicină de familie, cabinete stomatologice sau farmacii – că dacă nu vor achiziţiona cititoare de card până în luna martie, riscă să nu intre în contract cu casele de sănătate începând cu 1 aprilie, data la care se va semna Contractul-Cadru pe anul în curs.

Furnizorii fără cititor nu intră în contract cu casele de asigurări

Potrivit lui Ciurchea, puţine unităţi sanitare au achiziţionat cititoare de card. „Le-am recomandat să cumpere cam două-trei pe secţie, pentru a nu bloca activitatea. Pacientul va fi nevoit să introducă acel card în cititor la externare, după ce s-a efectuat serviciul şi la externare. Practic, vom avea o evidenţă a serviciilor din sistem şi nu le vom mai valida pe cele neefectuate”, a declarat şeful CNAS.

Acesta a explicat că adeverinţele care vor fi eliberate asiguraţilor care au refuzat cardul sunt valabile timp de trei luni, însă pentru a le obţine, pacientul este nevoit să depună o cerere tip la casa de asigurări de care aparţine, în care să-şi motiveze refuzul.

În opinia pacienţilor, valabilitatea de trei luni a adeverinţei respective ar trebui extinsă, cel puţin la început. „Ideal pentru cei care refuză cardul ar fi ca acea adeverinţă să fie valabilă mai mult timp, pentru a nu-i pune pe drumuri. Sunt foarte mulţi pacienţi imobilizaţi. Apoi, în ceea ce priveşte PIN-ul, ar fi bine ca pacientul să aibă posibilitatea de a-l introduce greşit de mai mult de trei ori. Sunt pacienţi de la sate care riscă să nu ţină minte cifrele”, a declarat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP).

Ce face asiguratul în caz că pierde cardul de sănătate

În cazul în care pacientul pierde cardul de sănătate sau îl deteriorează, acesta este nevoit să achite o contravaloare de 15 lei pentru unul nou, care va fi distribuit prin poştă după ce a fost depusă o cerere la casa de sănătate.

Un asigurat care a precizat, în baza unei declaraţii notariale, că doreşte să devină donator de organe se poate răzgândi în orice moment, spune Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România. Prin urmare, deşi informaţia poate fi înscrisă pe card, familia este cea care are ultimul cuvânt, a subliniat reprezentantul pacienţilor.

„Ultimul cuvânt, în momentul morţii cerebrale, îl are familia. Medicii întreabă membrii familiei ca măsură de siguranţă. Aşa prevede legislaţia de la noi, unde funcţionează consimţământul informat”, a conchis Tache.  

Dosarul electronic de sănătate cuprinde istoricul pacientului

Cardul de sănătate nu are date medicale, ci el conţine strict numele, prenumele şi codul de identificare a asiguratului în sistem, subliniază autorităţile.

„Dosarul electronic are datele medicale ale pacientului, iar cardul este cheia de acces la dosar. Însă, dacă cineva vrea să treacă pe card date precum grupă de sânge, Rh, alergii, medicul o face strict la solicitarea asiguratului respectiv. Nimeni nu înscrie nimic pe card fără acordul pacientului”, a explicat ieri Vasile Ciurchea, preşedintele CNAS.  Concret, dosarul electronic al pacientului (DES) va prelua datele şi informaţiile existente în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) în ceea ce priveşte istoricul medical al pacientului, realizând o colecţie de date medicale, necesară luării celor mai bune şi rapide decizii medicale, la care au acces în primul rând proprietarii acestor date, asiguraţii.

„Iniţializarea dosarului electronic de sănătate se realizează de către orice medic care deţine o semnătură electronică calificată. La iniţializarea unui dosar, se va încărca din Sistem istoricul medical al pacientului începând cu anul 2010, anul din care există Sistemul centralizat”, arată autorităţile, adăugând că informaţiile stocate respectă cadrul legal privind protecţia şi securitatea datelor cu caracter personal.

Medicul va pune un diagnostic mult mai rapid

Potrivit specialiştilor, informaţiile din dosar vor fi structurate în cinci module, respectiv Modulul „Sumar de urgenţă” (accesibil tuturor medicilor în vederea realizării actului medical, fără a fi necesar acordul pacientului), Modulele „Istoric medical”, „Antecedente declarate de pacient”, „Documente medicale” şi „Date personale” (accesibile medicilor numai cu acordul pacienţilor).

„Dosarul este un instrument care va aduce beneficii atât pacientului, cât şi sistemului de sănătate din România. Medicul va pune un diagnostic mult mai rapid şi mai precis consultând acest dosar şi nefiind nevoit să se bazeze doar pe ceea ce îi relatează pacientul. De asemenea, se vor putea evita cheltuielile din sistem pentru plata dublelor investigaţii. Atunci când medicul va vedea în dosarul pacientului că acesta a efectuat de curând setul de analize pe care voia să i-l prescrie, acesta va recomanda investigaţii suplimentare sau mai amănunţite, necesare pentru punerea unui diagnostic cât mai precis”, a declarat Ciurchea.

Până în prezent, peste 3,8 milioane de pacienţi au iniţializat Dosarul Electronic de Sănătate. La aceste dosare au participat cu informaţii peste 6.200 de medici.