Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrşitul trimestrului al doilea al acestui an 5.159 de mii de pensionari. Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vârstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%. Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei în acest an, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei.

Această poveste frumoasă de adormit pensionarii - e cinic, dar mulţi dintre ei nu îi vor mai prinde sfîrşitul - a partidului lui Iliescu, Năstase, Dragnea, Dăncilă, Oprişan şi a tuturor primarilor şi preşedinţilor pesedişti ai consiliilor judeţene ar fi o povară uriaşă pentru guvernul sau guvernele ce vor urma dezmăţului guvernării PSD, de care, de bună seamă, dacă nu acum, atunci cel mai tîrziu după alegerile parlamentare de anul viitor, partidul-stat se va spăla pe mîini. Plecăm, desigur, de la certitudinea că PSD va pierde puterea pe toate planurile, fiindu-i imposibil să renască din cenuşă. Sau, mai exact, din groapa pe care şi-a săpat-o singur, amăgind însă populaţia să o vadă ca pe o fîntînă plină cu peştişori de aur.

Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul Dăncilă că noua lege a pensiilor reprezintă un risc major pe termen mediu în ceea ce priveşte stabilitatea fiscală. Totodată, agenţia Standard&Poor's a  transmis executivului de la Bucureşti că dezechilibrele bugetare se vor accentua, în situaţia în care în prezent cheltuielile pentru salarii şi pensii depăşesc 80% din totalul veniturilor din taxe şi impozite. Astfel că, în absenţa investiţiilor din ultimii ani, rămînem ţara drumurilor desfundate şi a WC-urilor în aer liber.

Pensiile speciale, o specialitate a PSD

Unul din abuzurile legislative ale ultimelor guverne PSD sînt pensiile speciale. Acestea au fost legiferate progresiv, cuprinzînd tot mai mulţi beneficiari din tot mai multe categorii sociale. Printre arhitecţii unui proiect de lege din 2015, care a dat liber pensiilor de lux, este chiar celebrul „altă-ntrebare", fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache. Conform Institutului Naţional de Statistică, în momentul de faţă 161.000 de pensionari care au lucrat în MAI, MApN şi SRI beneficiază de pensii speciale, dar datele statistice nu precizează cîţi pensionari de lux  primesc lunar peste 10.000 de lei, întrucît pensiile foştilor lucrători în SRI nu sînt la vedere. Lor li se adaugă 3.800 de magistraţi care primesc, în medie, 18.000 de lei pe lună, şi 1.400 de persoane care au lucrat în aviaţia civilă, cu o pensie medie de 11.000 de lei.

Pentru a mai acoperi găurile uriaşe din bugetul asigurărilor sociale, ministrul Finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici, mîna binecuvîntată a Vioricăi Dăncilă, a iniţiat un proiect de impozitare a pensiilor speciale, care a fost votat în urmă cu o lună de Senat, urmînd să primească şi votul Camerei Deputaţilor. Legea prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 de lei cu 30%, iar a celor  mai mari de 10.000 de lei cu 50% din suma brută a acestora. E puţin probabil ca legea, după ce va fi trimisă spre promulgare preşedintelui (nu ştim acum cărui preşedinte, lui Iohannis cel de acum sau lui Iohannis cel de după alegerile prezidenţiale, aceasta depinzînd de data la care legea va fi votată în Camera deputaţilor), să nu fie contestată la Curtea Constituţională, aşa cum Consiliul Superior al Magistraturii anunţa încă din faza dezbaterii proiectului. Redau un fragment din comunicatul CSM: „Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii şi care impune obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii".

Am redat acest fragment mai cuprinzător din comunicatul CSM pentru a ne putea justifica întrebarea: Dar de ce magistraţii ar fi îndreptăţiţi să ceară ca după pensionare să poată să-şi menţină „un nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii"? Nu acelaşi lucru l-ar dori şi profesorii, medicii, minerii, strungarii şi, în general, toţi pensionarii „obişnuiţi"? Desigur că da. Este aici o judecată strîmbă care vine, iată, tocmai din partea celor care trebuie să judece drept orice cauză penală sau civilă. Într-o ţară în care nedreptatea face legea, sîntem nevoiţi să o trăim şi pe aceasta.

 Este de pe acum previzibil că judecătorii CCR, ei înşişi beneficiari ai pensiilor de lux, vor decide, indiferent de  către cine va fi sesizată, că impozitarea pensiilor de lux e neconstituţională.

Palma făcută căuş a aleşilor locali

Conform unei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului Dăncilă, de la 1 ianuarie 2020 primarii şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor primi pensii speciale, deşi anul trecut Curtea Constituţională s-a pronunţat împotriva acestei prevederi introduse în Codul Fiscal. Aleşii locali vor primi acest cadou de la bugetul de stat, deci din cotizaţiile oamenilor „obişnuiţi", indiferent dacă aceştia mai beneficiază şi de alte pensii sau indemnizaţii, cum ar fi: pensia de limită de vîrstă, pensia de urmaş, pensia de invaliditate (doar sînt atîţia primari şi viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene care nu pot merge pe picioarele lor şi atunci sînt nevoiţi să se folosească de un amărît de BMW, Mercedes sau Audi din dotare, sau, o altă dizabilitate, să le tremure puţin mîna atunci cînd semnează acordarea fără licitaţie a unor lucrări de milioane de euro unor clienţi de-ai casei). Nu sînt de neluat în seamă nici aleşii locali care primesc indemnizaţie de revoluţionar pentru că 22 decembrie '89 i-a prins ascunşi pe sub birourile lor de activişti comunişti, aceasta fiind  forma lor de luptă împotriva teroriştilor lui Ceauşescu. Cuantumul pensiilor speciale, conform Proiectului de Hotărîre de Guvern, va fi stabilit anual, iar perioada în care vor fi acordate aceste cadouri de mulţumire va fi de maximum 12 ani. Suficient chiar şi pentru o moarte de om.

Nu întîmplător, aleşii locali se împotrivesc alegerilor în două tururi de scrutin, avînd astfel o motivaţie în plus să mai cîştige un mandat la alegerile din primăvara anului viitor. La fel, nu întîmplător, această decizie a guvernului a fost pusă pe piaţă cu cîteva luni înaintea alegerilor prezidenţiale.

Ce poate face o directivă europeană

La sfîrşitul anului trecut, Ministerul Muncii a emis un Proiect de lege privind înfiinţarea unei noi pensii, anume pensia ocupaţională, care, în fapt, reprezintă punerea în practică a unei directive europene. Proiectul a fost pus în dezbaterea Senatului şi votat luni, 21 octombrie, cu 71 voturi pentru şi 12 abţineri. Aşadar, cu o largă majoritate. Cînd se desfăşoară primul tur al alegerilor prezidenţiale? Pe 10 noiembrie, adică peste nici trei săptămîni. De ce a trebuit să treacă 10 luni de la elaborarea proiectului pînă la votarea lui de către prima cameră a Parlamentului? „Amînăm pentru că putem", ar spune gureşul Codrin Ştefănescu.

Privind partea plină a paharului, legea se adresează, prin oferta ei, unui larg sector al populaţiei, care vrea să-şi suplimenteze veniturile în întîmpinarea vîrstei a treia. Pensiile ocupaţionale sunt o formă de pensie suplimentară care poate fi acordată de către angajator angajaţilor săi, în urma contribuţiei lunare cu o sumă de bani atît a angajatorului, cît şi a angajaţilor. Contribuţiile vor fi virate într-un fond din care, la limita de vîrstă, angajaţii vor beneficia de pensiile ocupaţionale calculate în funcţie de cît şi pe ce perioadă a cotizat fiecare.

Guvernul împuşcă în felul acesta doi iepuri. Pe de o parte, se achită de o directivă a Uniunii Europene, iar pe de altă parte deschide mai larg urnele de vot pentru alegerile prezidenţiale, în speranţa că Viorica Dăncilă va intra în cel de-al doilea tur de scrutin.

George Arun - Deutsche Welle