Pe principiul „oricum vom muri“, 85% dintre vârstnici refuză să se vaccineze

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Persoanele în vârstă se lasă mai greu convinse să se imunizeze împotriva COVID-19 FOTO EPA-EFE
Persoanele în vârstă se lasă mai greu convinse să se imunizeze împotriva COVID-19 FOTO EPA-EFE

Ultimele date statistice oficiale ale Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 arată că, la grupa de vârstă 80 plus, este cea mai scăzută acoperire vaccinală – mai puţin de 15%. Nici la grupa de vârstă 70-79 de ani proporţia nu e cu mult mai bună. Medicii de familie au dificultăţi uriaşe în a-i convinge pe seniori să se vaccineze.

Chiar dacă imunizarea împotriva COVID-19 a persoanelor peste 65 de ani s-a putut face încă din a doua etapă a campaniei, proporţia celor care au fost imunizaţi efectiv până acum este modestă. Astfel, din situaţia prezentată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) la 30 aprilie, rezultă că dintr-un total de 928.836 de persoane peste 80 de ani, doar 136.514 sunt vaccinate, din care, cu schemă completă, 97.092. Proporţia imunizărilor este mai mică de 15% la această categorie de vârstă. 

Şi la categoria de vârstă 70-79 de ani, procentul este mult sub 50%. Astfel, numărul persoanelor vaccinate cu o doză sau două este de 424.761 de persoane, în timp ce numărul nevaccinaţilor este de 1.106.272, însemnând doar 38% de persoane vaccinate. 

Diferenţa dintre această categorie şi cea a persoanelor între 60 şi 69 de ani este de doar un procent. Statistica arată că 708.293 de persoane au primit serul, adică 39% din cei eligibili, în timp ce 1.790.912 încă nu.

Gheorghiţă mizează pe medicii de familie

În opinia col.dr. Valeriu Gheorghiţă, medic primar de boli infecţioase, preşedintele CNCAV, principalul motiv pentru care persoanele în vârstă au rămas nevaccinate în mare măsură este frica acestora de reacţiile adverse. O frică pe care o au şi persoanele din alte categorii de vârstă. „Şi pot să înţeleg acest lucru”, a declarat Gheorghiţă. Acesta a adăugat că este nevoie de o mai bună comunicare. „Însă elementul esenţial – placa turnantă, dacă vreţi – îl reprezintă la nivel local medicul de familie. Şi nu vreau să fac un transfer de responsabilitate, însă, realmente, seniorii au încredere în medicii lor de familie şi este foarte bine că se întâmplă aşa”, a subliniat coordonatorul CNCAV. 

"Să nu vă atingeţi de mama mea!"

Medicii de familie, mai ales cei din mediul rural, spun că realitatea cu care dau piept este crâncenă. Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, SNMF, spune că, persoanele în vârstă refuză vaccinarea în temeiul unei fatalităţi oarbe. „Răspunsul pacienţilor din grupa de vârstă 80 plus, dar şi a aparţinătorilor este: oricum voi muri! Ce-o vrea Dumnezeu! În mediul rural există o reticenţă ceva de speriat. Sunt mari, mari probleme”, afirmă dr. Dumitra. 

De exemplu, adaugă acesta, centrele de vaccinare din rural sunt ocupate în proporţie de 50-60% de persoane din mediul urban. Şi mai este un aspect: persoanele din mediul rural nu au acces la tehnologie. Iar în momentul în care discut cu familiile, persoane care se află fie în România, fie afară, ei bine, întâmpin foarte multe dificultăţi. De multe ori mi se spune: Vă rog să nu vă atingeţi de mama mea sau de tatăl meu”, dezvăluie dr. Gindrovel Dumitra.  

Mâncatul parizerului, mai toxic decât vaccinul 

Dr. Irina Franciuc, medic de familie în judeţul Suceava, pune procentele mici de vaccinare la grupele care au cele mai multe comorbidităţi pe seama promovării unor ştiri false vizavi de vaccinuri. „Nu ştiu la ce emisiuni se uită pacienţii, dar replica în cabinet este următoarea: Eu sunt foarte bolnav şi la televizor s-a spus că cei bolnavi nu trebuie să se vaccineze ”, arată dr. Irina Franciuc. 

Aceasta consideră că accentul pus pe efectele secundare ale vaccinului produs de AstraZeneca, de exemplu, i-a făcut pe mulţi să piardă din vedere beneficiile pe care imunizarea le aduce. „Era mult mai util să fie evidenţiate calităţile, beneficiile vaccinului, pentru că mâncatul parizerului de la alimentara e mult mai toxic decât vaccinarea cu AstraZeneca. Toate vaccinurile sunt bune. Toate fac ceea ce ar trebui să facă”, punctează medicul de familie. 

Ce se poate face pentru schimbarea situaţiei? Dincolo de consilierea la cabinet, ar trebui implicaţi şi reprezentanţii Bisericii, mai spune medicul de familie sucevean. „În special în judeţele cu rată mică de vaccinare. Pentru că este un cuvânt în plus care întăreşte ceea ce le spunem noi. Omului i s-a înfipt foarte tare în cap dacă preotul i-a spus să nu se vaccineze sau la televizor s-a spus că mor de tromboză. Eu am pacienţi pe care dacă-i întrebi ce e aia tromboză, habar n-au, dar le rămâne frica asta. E foarte greu să lupţi cu ea. Ştiţi care este paradoxul-paradoxurilor? Că publicul este ahtiat după ştiri agresive, nebune, dar moare de frică să-şi facă o înţepătură în mână”, constată dr. Franciuc.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite