Părinţii românului care cere în instanţă recunoaşterea căsătoriei cu un bărbat:„Iubirea dintre Adrian şi Clai ne-a ajutat să-i înţelegem“
0
O poveste de dragoste ajunge la Curtea Constituţională: cuplul Adrian Coman şi Clabourn Hamilton au cerut ca statul român să le recunoască mariajul oficiat în Belgia. CCR judecă miercuri, 20 iulie, un caz care ar putea reprezenta o premieră juridică în România.
Demersul celor doi soţi este sprijinit cu multă convingere şi de părinţii lui Adrian, Camelia şi Liviu Coman, cei care au povestit într-o emisiune la „Adevărul Live“ despre cum au aflat că fiul lor este gay, dar şi despre ce înseamnă să fii părinte al unui copil ce aparţine minorităţii LGBT în România. O ţară unde trei milioane de oameni solicită redefinirea familiei prin înlocuirea termenului „soţi“ cu formula „bărbat şi femeie“ în articolul 48 din Constituţie.„Acum 17 ani am ajuns la concluzia pe care o am şi azi: între Relu (Adrian – n.r.) şi Clai (Clabourn – n.r.) este iubire, respect, întrajutorare, socializare şi o viaţă absolut normală. Este absolut firesc să li se accepte în mod legal această căsătorie“ spune tatăl Liviu Coman, 69 de ani, fost inginer chimist.
CU OCHII PE CCR
Curtea Constituţională se pronunţă miercuri, 20 iulie, asupra constituţionalităţii articolului 277 alineatele (2) şi (4) din Codul Civil, care prevede: „(2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini nu sunt recunoscute în România“; „(4) Dispoziţiile legale privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rămân aplicabile“.
Romaniţa Iordache, jurist şi vicepreşedinta Asociaţiei ACCEPT, a vorbit despre restrângerea dreptului lor de a fi recunoscuţi ca familie pe teritoriul României. „În baza directivei 38 care asigură libera circulaţie în spaţiul Uniunii Europene, soţii şi partenerii ar trebui să aibă posibilitatea de a trece dintr-un stat în altul fără a avea impedimente“, însă, în România, „dreptul lor de a exista ca familie încetează. Aici sunt trataţi diferit. Statutul lor marital nu mai există“, explică jurista.
Cei doi soţi luptă în instanţă pentru a deveni „membri de familie“, astfel Clai (cetăţean american) ar putea să obţină dreptul de rezidenţă în România. Acum el este obligat să plece după maximum 3 luni de şedere. Deşi momentan soţii locuiesc la New York, amândoi vor să revină în România. Din acest motiv, decizia CCR este una crucială pentru viaţa lor de familie. „Curtea Constituţională este în faţa unui moment esenţial care poate decide dacă direcţia României este una de stat european, cu valorile modernităţii, cu diversitatea care implică respect pentru alegerile celuilalt, sau un stat teocrat în care prejudecăţile şi opţiunile religioase ale unei părţi din populaţie – fie ea şi majoritară – pot defini spaţiul public“, afirmă Romaniţa Iordache.
NU E NICIO DRAMĂ
„Este ridicol să fii căsătorit doar până la graniţă!“, exclamă înverşunat tatăl lui Adrian. Bărbatul, care a aflat despre fiul său că este gay de la o emisiune TV, când acesta avea deja 27 de ani, recunoaşte că a fost greu să accepte la început, dar cu timpul şi-a descoperit „umanismul“: „Pe mine m-a ajutat iubirea lor. Iar convingerea cu care vorbesc astăzi este bazată pe faptul că ei sunt o familie care se respectă şi se iubesc“. Liviu Coman este dispus să-şi spună istoria personală, să-şi împărtăşească sentimentele şi trăirile sale cu speranţa că va produce o schimbare şi în ceilalţi părinţi care se confruntă cu „drama“ unui copil gay. „Mă gândesc ca sentimentul de bucurie să-i regăsească şi pe alţi părinţi care poate nu au avut acces la foarte multe informaţii. Să-i ajutăm să nu mai trăiască o dramă, pentru că nu este nimic dramatic“, spune bărbatul.
„Am înţeles că este o stare care nu vine ca o molimă, ca o boală sau o modă. Ci este pornită din interiorul său.“ (Liviu Coman, tatăl lui Adrian)
Conştient însă că lumea nu se va schimba peste noapte, Liviu Coman nu-şi doreşte decât ca „ambii lui copii“, Adrian şi „mai nou, Clai“ să poată beneficia de aceleaşi drepturi ca orice cuplu căsătorit. „Nu o să-i spun nimănui «Nu întoarceţi capul după noi!» Nu am pretenţii, lumea are felul ei de a se comporta, dar eu vreau ca măcar din punct de vedere legal această căsătorie să fie acceptată în România.“
Cimentarea relaţiei dintre tatăl lui Adrian şi Clai s-a produs la Sighişoara, atunci când Liviu Coman l-a întâlnit prima dată pe bărbatul cu care fiul său avea să se însoare. „Acolo l-am cunoscut pe Clai, care este de o spontaneitate şi de o frumuseţe naturală, nu este atins de nimic preconceput sau de formal. S-a năpustit asupra mea şi a strigat: «TATA!»“. Clai i-a cucerit printr-un singur cuvânt şi prin francheţea sa.
„ESTE FIRESC SĂ NE SPRIJINIM FIUL“
Lui Camelia şi Liviu Coman nu le place deloc să fie numiţi „părinţi curajoşi“, se consideră părinţi obişnuiţi care provin dintr-o familie tradiţională, dar găsesc ca fiind firesc sprijinul lor pentru Adrian. „Noi ne iubim copiii şi vrem să le fie bine şi poate şi alte persoane care simt o dramă acum ar trebui să se relaxeze, să încerce să se informeze; însuşi faptul că-ţi vezi copiii care sunt fericiţi, care se respectă, se iubesc, au un cămin al lor este îndeajuns. Nu trebuie să căutăm alte explicaţii. Sunt o familie obişnuită care-şi împarte treburile: Relu face de mâncare româneşte, iar Clai face curăţenie exact ca mine. Mă ascultă şi-mi arată pe Skype cât e de curat în casă“, povesteşte, cu emoţie, mama (68 de ani), fostă secretară de redacţie.
„Noi suntem alături de copii fiindcă e firesc să fie aşa, orice părinte ar trebui să gândească aşa să nu-şi proiecteze în minte drame care nu există“ (Camelia Coman, mama lui Adrian)
Deşi unii prieteni şi vecini l-au abordat deja direct sau prin mesaje lăsate pe pagina sa de Facebook, Liviu Coman nu se teme de reacţiile celor apropiaţi care nu ştiau despre situaţia lor „de iubire“ cum o spune chiar tatăl. „Am o sută de vecini şi, poate acum, voi mai avea doar doi. Ce curaj? Eu îi accept şi pe ceilalţi 98, o să le dau eu, primul, bineţe, nu o să aştept să mă salute ei. Şi poate, după un timp, mă vor întreba şi eu le voi explica...“, a concluzionat tatăl.
Impresionat, Adrian ştie că „nu sunt prea mulţi părinţi care să meargă într-un studio şi să-şi dezvăluie viaţa şi sentimentele“. „Indiferent care va fi decizia instanţei, noi ca familie ieşim câştigaţi. Suntem uniţi“, spune încrezător bărbatul.
CCR decide miercuri, 20 iulie, dacă se poate schimba definiţia căsătoriei din Constituţie
Curtea Constituţională decide tot pe 20 iulie dacă definiţia familiei, aşa cum este ea prevăzută în acest moment de Constituţie, poate fi modificată, după ce organizaţia non-guvernamentală Coaliţia pentru Familie a depus la 23 mai, în Senat, o propunere legislativă de revizuire a Legii fundamentale, în sensul de a se prevedea că familia se întemeiază în urma căsătoriei între „un bărbat şi o femeie”, şi nu „între soţi“, aşa cum e forma actuală.
Propunerea legislativă a fost semnată de trei milioane de români şi are ca scop „protejarea explicită a familiei şi a drepturilor părinţilor“, după cum au susţinut iniţiatorii demersului , sprijiniţi în campania lor de strângere a semnăturilor şi de Biserica Ortodoxă Română (BOR). „Trebuie să susţinem efortul Bisericii de a apăra familia naturală, tradiţională, universală şi de a rezista în faţa unor modele noi de familie, care consideră că uniunea firească bărbat-femeie ar fi doar un model printre altele“, afirma Patriarhul Daniel la 6 ianuarie 2016, la puţin timp după ce începuse strângerea de semnături.
În urma şedinţei din 14 ianuarie a Sfântului Sinod, Biserica a oficializat sprijinul pe care-l va da pentru iniţiatiativa cetăţenească a Coaliţiei pentru Familie, în încercarea acestora de a modifica articolul 48 din Constituţia României în sensul menţionării că familia este constituită prin căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.
Citiţi întreaga poveste a soţilor Coman-Hamilton şi lupta lor cu statul român
Se încarcă comentariile...
