Pământul plat, 5G-ul şi „dezbaterea” la români

La sfârşitul săptămânii trecute, Academia Română a emis un comunicat de presă cu titlul „Implementarea reţelei 5G şi posibilele probleme de sănătate publică”. În acest comunicat se arăta că „Academia Română îşi manifestă preocuparea faţă de consecinţele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătăţii publice”.

În comunicat se mai arăta că Academia Română „consideră că utilizarea tehnologiei 5G este o temă de maxim interes în contextul în care România analizează aprobarea strategiei de implementare a reţelei 5G la nivel naţional (HG 429/2019).”

 O dezbatere care nu are loc

 Instituţia atrăgea atenţia prin acest comunicat că „expunerea populaţiei la radiaţia de radiofrecvenţe de mare putere în Europa şi, implicit, în ţara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea ştiinţifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de ştiinţă avertizează că viitoarele staţii 5G vor genera câmpuri electromagnetice de cca 100 de ori mai puternice decât cele ale generaţiilor deja în funcţiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiaţii milimetrice de înaltă frecvenţă (30-300 GHz), cu imens potenţial de risc, pe termen mediu, asupra vieţii.”

Au urmat o serie de contestări venite dinspre o parte a mass-media, a unor personalităţi cu background ştiinţific şi a unor influenceri. Impresia generală, urmărind aceste reacţii de iritare sau de luare în derâdere a comunicatului, era că Academia Română ar aderat la cine ştie ce teze conspiraţionist-fanteziste de talia celor despre pământul plat. În urma acestor contestări, comunicatul a fost retras de pe site-ul Academiei, rămânând însă în continuare public pe pagina Ioan Aurel Pop, Preşedinte al Academiei Române (la acest link). 

Poate că acel comunicat şi modul în care a fost transmis public nu sunt dintre cele mai fericite contribuţii publice, însă mult mai importantă este tema de fond. 

Ca de obicei la noi, dezbaterea despre 5G nici măcar nu are loc. Totul se reduce la tabere şi la poziţionări oportune social şi politic (în sens larg). Există doar certitudini. A te îndoi de impactul benefic al reţelelor 5G este echivalent cu a te îndoi că Pământul e rotund. De fapt, ar trebui să cerem antene 5G pe toate blocurile şi casele, cu siguranţă asta ne va rezolva toate probleme, inclusiv cea a veceurilor în fundul curţii din şcolile rurale, a analfabetismului funcţional şi a traficului de minori, nu?

Ţine, însă, subiectul 5G de o evidenţă similară cu cea a existenţei Sistemului Solar? Pare că nu...

Scientific American: „Nu avem nici un motiv să credem că tehnologia 5G este sigură pentru sănătate”

S-a spus, şi în luările de poziţie de săptămâna trecută, că toţi cei care ridică obiecţii cu privire la tehnologia 5G sunt nişte „panicarzi”, persoane ce vehiculează temeri nejustificate. Un editorial publicat în Scientific American şi semnat de dr. Joel Moskowitz ne arată că, dacă există o anxietate la nivelul opinei publice, aceasta nu este nicidecum nejustificată.

Joel M. Moskowitz, P.h.D, este director al Centrului pentru sănătate familială şi comunitară din Şcoala de sănătate publică de la Universitatea Berkeley din California. El arată, într-un editorial din prestigioasa revistă Scientific American, că tehnologia 5G se va implementa, însă, contrar a ceea ce se spune, există potenţiale riscuri pentru sănătate şi pentru mediul înconjurător.

Moskowitz observă că peste 400 de oameni de ştiinţă care au publicat lucrări referitoare la efectele biologice şi asupra sănătăţii a câmpurilor electromagnetice neionizante (EMF) au semnat Apelul Internaţional al Oamenilor de Ştiinţă, care solicită limite de expunere mai restrictive. Acest apel arată că EMF afectează organismele vii la niveluri mult sub cele mai multe dintre recomandarile internaţionale şi naţionale. Efectele includ risc de cancer crescut, stres celular, creşterea radicalilor liberi nocivi, daune genetice, modificări structurale şi funcţionale ale sistemului reproductiv, deficite de învăţare şi memorie, tulburări neurologice şi efecte negativ asupra bunăstării generale a oamenilor.

„Semnalul de alarmă este tras de majoritatea experţilor”

 Oamenii de ştiinţă care au semnat acest apel reprezintă, conform lui Joel M. Moskowitz, majoritatea experţilor care s-au exprimat în privinta efectelor radiaţiilor neionizante. Mai mult, Agenţia pentru Cercetarea Cancerului din cadrul Organizatiei Mondiale a Sănătăţii (IARC) a clasificat radiaţiile de frecvenţă radio (RFR) drept „posibil cancerigene la om” în anul 2011. Anul trecut, un studiu de 30 de milioane de dolari realizat de Programul Naţional de Toxicologie al SUA (NTP) a găsit „dovezi clare” că doi ani de expunere la RFR din telefonul mobil au dus la creşterea cazurilor de cancer la şobolani masculi şi deteriorarea ADN-ului in cazul şobolanilor şi a şoarecilor de ambele sexe.

Cea mai recentă tehnologie celulară, 5G, va folosi unde milimetrice pentru prima dată, faţă de microundele care au fost utilizate pentru tehnologii celulare mai vechi, de la 2G până la 4G. În plus, având în vedere acoperirea limitată, 5G va necesita antene celulare la fiecare 100 până la 200 de metri, expunând multe persoane la radiaţii de unde milimetrice.

Aceste unde, arată Joel M. Moskowitz, sunt absorbite în cea mai mare parte de straturile superficiale ale pielii umane şi de straturile de suprafaţă ale corneei. Expunerea pe termen scurt poate avea efecte fiziologice adverse la nivelul sistemului nervos periferic, sistemului imunitar şi sistemului cardiovascular. În vreme ce expunerea pe termen lung poate prezenta riscuri pentru sănătatea pielii (de exemplu, melanom), a ochilor (de exemplu, melanom ocular) şi testiculelor (de exemplu, sterilitate).

„Riscul nostru general de îmbolnăviri cauzate de RFR poate creşte substanţial”

 Deoarece 5G este o tehnologie nouă, nu există nicio cercetare referitoare la efectele asupra sănătăţii, subliniază Moskowitz. 5G nu va înlocui 4G; va însoţi 4G în viitorul apropiat şi, eventual, pe termen lung. Dacă există efecte sinergice (combinate) de la expuneri simultane la mai multe tipuri de RFR, riscul nostru general de îmbolnăviri cauzate de RFR poate creşte substanţial. Cancerul nu este singurul risc, conform lui Joel M. Moskowitz. Deoarece există dovezi considerabile că RFR poate provoca tulburări neurologice şi leziuni asupra organelor de reproducere.

În România, au avut loc dezbateri publice şi proteste legate de implementarea pe repede înainte a tehnologiei 5G. Din păcate, o parte a mass-media a tratat aceste dezbateri şi proteste în mod tendenţios, încercând să le arunce în derizoriu. Unele site-uri au scris despre „dacopaţii” şi „religioşii” care s-ar fi alăturat protestelor, fără să scrie nimic despre medicii, profesorii universitari şi biochimiştii care au participat la aceste dezbateri.

Trebuie să mai arătăm că pe 25 ianuarie, oameni de ştiinţă, cercetători, medici şi organizaţii de mediu din 220 de ţări au făcut un apel către principalele instituţii internaţionale pentru a opri implementarea reţelei 5G (până în prezent se înregistrează peste 298.000 de semnături). Apelul internaţional se numeşte „Opriţi implementarea 5G pe Pământ şi în spaţiu” şi arată că „tehnologia 5G va creşte în mod masiv expunerea la radiaţiile de frecvenţă radio (RFR) pe care le emit deja reţelele 2G, 3G şi 4G”, în condiţiile în care „radiaţiile RFR s-a dovedit că sunt dăunătoare pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu”. Apelul mai arată că implementarea tehnologiei 5G în aceste condiţii „reprezintă un experiment realizat asupra omenirii şi asupra mediului înconjurător care este definit ca o crimă, sub legislaţia internaţională.”

În anumite regiuni din Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Franţa, Elveţia Belgia şi din alte ţări, implementarea reţelelor 5G a fost oprită, în urma unor obiecţii ridicate la nivelul parlamentului sau a municipalităţii sau a protestelor unor organizaţii civice şi partide politice. De exemplu, cantonul Geneva a introdus un moratorium de 3 ani cu privire la tehnologia 5G, care stipulează că orice instalaţie nouă de telecomunicaţii va avea nevoie de un permis, în această perioadă.

Profitul industriei, pus în faţa sănătăţii umane şi a protecţiei mediului înconjurător

Să vedem ce spun alte două studii publicate în reviste ştiinţifice şi baze de date recunoscute.

Într-un articol din Molecular and Clinical Oncology, Lennart Hardell şi Rainer Nyberg arată că radiaţia de frecvenţă radio (RFR) ar trebui să fie clasificată, conform unui număr consistent de cercetări şi dovezi recente, drept un carcinogen uman, din Grupul 1. În ciuda acestui fapt, folosirea acestor radiaţii se extinde iar oamenii şi mediul înconjurător sunt expuşi la ele într-o măsură din ce în ce mai mare. „Unul dintre factorii decisivi este acela că majoritatea ţărilor se bazează pe nişte direcţii trasate de International Commission on Non-Ionizing Radiation Protection (ICNIRP), care este în fapt un ONG privat din Germania. ICNIRP ia în considerare doar evaluarea efectelor termice (de încălzire) ale RFR, excluzând astfel un corp foarte larg de materiale ştiinţifice publicate care demonstrează efectele nocive provocate de radiaţiile non-termice”, scriu autorii articolului ştiinţific.

„Generaţia a cincea (5G) de microunde va fi implementată în toată lumea în ciuda faptului că lipsesc investigaţiile consistente cu privire la riscurile potenţiale ale acestora pentru sănătatea umană şi a mediului înconjurător (subl. mea)”, arată studiul publicat în Molecular and Clinical Oncology. Din nefericire, factorii de decizie de la nivelul Uniunii Europene par să nu fie deloc informaţi sau să fie dezinformaţi cu privire la acest risc. Oficialii EU se bazează pe opiniile unor indivizi din interiorul ICNIRP şi ai Scientific Committee on Emerging and Newly Identified Health Risks (SCENIHR); cei mai mulţi dintre aceşti indivizi au legături şi interese în industrie. Aceştia par să joace un rol dominant în organismele de evaluare şi să refuze ideea de risc. Este foate important ca aceste circumstanţe să fie cunoscute publicului, subliniază autorii articolului. Răspunsul din partea oficialilor EU pare să fi pus profitul industriei în faţa sănătăţii umane şi a protecţiei mediului înconjurător.

Un al doilea articol, publicat în Oncology Letters de Lennart Hardell şi Michael Carlberg, se intitulează „Riscurile pentru sănătate ale radiaţiilor de frecvenţă radio ar trebui să fie evaluate de experţi care să nu fie în conflicte de interese”. „A cinciea generaţie de radiaţii de frecvenţă radio va fi implementată global fără o investigaţie asupra riscului pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător (subl. mea). Acest fapt a stârnit reacţii din partea unor indivizi îngrijoraţi, din foarte multe ţări”, arată articolul. „Într-un apel către Uniunea Europeană din septembrie 2017, susţinut până în prezent de peste 403 de oameni de ştiinţă şi de medici, a fost cerut un moratoriu cu privire la implementarea tehnologiei 5G, până la evaluarea ştiinţifică adecvată a potenţialelor consecinţe negative. Această cerere nu a primit răspuns din partea UE. Evaluarea riscurilor radiaţiilor RFR folosite de tehnologia 5G este ignorată într-un report al unui grup de experţi guvernamentali din Elveţia şi într-o publicaţie recentă a International Commission on Non-Ionizing Radiation Protection (ICNIRP). Conflictele de interese şi legăturile cu industria par să fi contribuit la aceste rapoarte părtinitoare. Lipsa unei evaluări nepărtinitoare a tehnologiei 5G expune populaţia la risc. Mai mult, acesta pare a fi un cartel de indivizi care au pus monopol asupra comitetelor de evaluare, consolidând astfel paradigma că nu ar exista riscuri. Ceredem că această activitate ar trebui să fie calificată drept încălcare a conduitei ştiinţifice”, arată articolul din Oncology Letters.

„Progres în marş forţat” – sau reflecţie şi dezbatere?

 Mă întreb şi eu, în închieiere, altăuri de Joel M. Moskowitz: ar trebui oare să ne dorim implementarea acestei tehnologii în marş forţat, doar de dragul „progresului”? Ne dorim oare implementarea la scară largă, lângă şcolile, casele şi locurile de joacă ale copiilor noştri, a unei tehnologii despre care momentan nu există studii şi cercetări ştiinţifice serioase (aşa cum recunoaşte, de pildă, şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii – citată de Euronews)? Şi ale cărei efecte asupra sănătăţii nu sunt deloc cercetate şi cunoscute? Sau ar trebui să recunoaştem că este nevoie, mai degrabă, de reflecţie şi de dezbatere, aşa cum ne invită şi Academia Română?

Şi să susţinem, din această perspectivă, recomandarea celor peste 400 de oameni de ştiinţă şi medici care au semnat apelul internaţional cu privire la tehnologia 5G, şi care solicită un moratoriu imediat privind implementarea acestei tehnologii? Cerând, întâi, dezbateri mai substanţiale, în aşteptarea unor cercetări concludente cu privire la efectele ei asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător?