Pagina Cititorului: „Vreau să citesc mai mult despre tineri“
0Ana-Maria Geambaşu, din Brăila, are 22 de ani, lucrează ca patiser şi este o cititoare fidelă a ziarului „Adevărul“.
„Iniţial am cumpărat ziarul pentru colecţia de carte. Dar acum nu trece o zi fără să-l citesc. Am avut abonament, dar nu mai aveam răbdare să aştept până seara, aşa că am cerut să-mi vină abonamentul la un chioşc de lângă serviciul meu, ca să-l pot citi de dimineaţa. Este un ziar serios din care afli lucruri serioase, nu prostii şi bârfe", ne-a declarat Ana-Maria.
Brăileanca este foarte încântată de „Adevărul" şi crede că actualul format al ziarului este excelent. Totuşi, ea spune că există un domeniu despre care ar trebui să se scrie mai mult: viaţa tinerilor. „Mi-ar plăcea să citesc în el sfaturi prin care tinerii să poată face ceva bun în viaţă", ne-a mărturisit tânăra.
Atenţie la legionarism!
Tendinţa principală a publicaţiilor editate de organizaţiile de extremă dreapta este aceea de a atribui atitudini antisemite, în baza unei documentări sumare sau inexistente, personalităţilor-emblemă ale românilor. Astfel, puterea exemplului urmăreşte, nu doar să influenţeze atitudini prezente prin referiri la evenimente „ocultate", ci şi să legitimeze doctrina organizaţiei, apelând la reperele istorice ale cititorului. Spre exemplu, cazul poetului Mihai Eminescu, pentru care reţinerile faţă de evrei au făcut obiectul multor polemici, este completat de teoria asasinării. „Ştim cu toţii că a fost asasinat la 39 de ani, când devenise atât de incomod pentru iudaismul naţional şi internaţional, încât au socotit că asasinarea lui ar rămâne unica soluţie", scrie într-o astfel de revistă.
Editorialul în care este evocată personalitatea lui Mihai Eminescu se înscrie însă într-o campanie de amploare. Cultul eroilor este motorul principal de legitimare, aceste ziare publicând, în serie, de exemplu, poezii ale lui Radu Gyr sau texte extrase din cărţile ieromonahului basarabean Savatie Baştovoi. Profitând de declinul politicienilor, de ambiguităţile şi costurile sociale ale tranziţiei, retorica publicaţiei face trimiteri repetate către personalităţile istorice a căror activitate nu a fost susceptibilă de abateri de la moralitate. Profilul acestora este evocat din punct de vedere al realizărilor aferente activităţii lor, însă textele înglobează adeseori şi virusul semantic specific, al ameninţării iudaice.
Profilul charismatic al „Căpitanului" - Corneliu Zelea Codreanu -, fondatorul mişcării legionare, face obiectul unei veneraţii aparte, încercându-se atât explicarea deciziilor sale reprobabile, cât şi revalorificarea facultăţilor care l-au propulsat în vârful piramidei legionare. Amplificarea meritelor acestuia este, în acest punct, inevitabilă, idolatria resuscitându-i calităţile. Nae Popescu
Se încarcă comentariile...
