Pagina cititorului: „Mai multe informaţii turistice“

Azi: Cătălina Toader (Brăila)

Unul dintre abonaţii noştri din Brăila este Cătălina Toader, 35 de ani, care lucrează în domeniul medical. În opinia sa, ziarul „Adevărul“ abordează temele zilnice aflate pe agenda publică în mod echidistant şi prezintă informaţii corecte, fără tentă de senzaţional.

„Pe mine m-ar interesa în primul rând ştiri din lumea medicală, iar sfaturile de profil pe care le-am regăsit în paginile ziarului sunt într-adevăr bine documentate şi coerente, utile cititorilor", ne-a declarat Cătălina Toader.  „Dacă este ceva ce aş vrea să citesc mai des în paginile ziarului «Adevărul», ar fi articolele cu şi despre copii. Cred că şi informaţiile turistice ar fi bine-venite", ne-a spus Cătălina Toader.

Ce-i aia „ţară civilizată"?

Tot auzim această expresie: ţară civilizată, dar ce se ascunde în spatele ei? Cine poate defini ce-i aia o ţară civilizată? Sunt sigur că dacă încercăm să definim acest concept, vom sfârşi ca toţi iubitorii de fotbal care îşi dau cu părerea cine ar fi fotbalistul cel mai bun pentru naţională, fiecare având propria echipă în minte. Domnule, e greu să defineşti o ţară civilizată. Ce-i aia? Păi, în primul rând, majoritatea oamenilor îşi doreşte o ţară civilizată care să le satisfacă poftele proprii. Ce înseamnă pentru mine o ţară civilizată, altuia i s-ar putea părea o adevărată năpastă. Ca la medicamente: ce mă poate vindeca pe mine, îl poate omorî pe altul, şi tot aşa.

Eu aş vedea o ţară civilizată acea ţară în care ghenele de gunoi să nu miroasă, reciclarea gunoaielor să fie o afacere mai mult decât normală, firească; o ţară în care oamenii să nu miroasă a transpiraţie în metrou, autobuze, tramvaie; o ţară în care cetăţenilor să le pese de cei de lângă ei; o ţară în care şcoala să fie o activitate serioasă, o ţară în care bordurile să fie ieftine, drepte, iar iarba deasă, bine tunsă şi neapărată de tăbliţe şi indicatoare de interdicţie, ci de comportamentul cetăţenilor; o ţară în care munca şi politica să fie nişte activităţi serioase în care specialiştii recunoscuţi şi încurajaţi fără nicio oprelişte de a ocupa locurile care li se cuvin; etc., etc.

Vedeţi? Până la urmă, o ţară civilizată este acea ţară în care doresc să mă simt eu bine. Din nenorocire, eu sunt convins însă că o astfel de ţară nu există pe această planetă. O să-mi spuneţi că, totuşi, o ţară civilizată poate fi definită prin nişte criterii care fac apel la bunul-simţ şi că, în mare, o ţară civilizată poate avea o serie de caracteristici universal acceptate. Se poate, însă o astfel de ţară tot nu există pe această planetă. I. Călugăru