Pagina cititorului: Un împătimit al literaturii

Nicu Marinel, 52 de ani, citeşte în fiecare zi „Adevărul“ pentru a afla noutăţile care se petrec în jurul lui. Arădeanul lucrează ca mecanic auto, iar familia sa este abonată la ziar.

Spune că a ales acest cotidian pentru că este unul complex şi cuprinde informaţii din toate domeniile. „Îmi plac paginile de eveniment şi sunt interesat de subiectele care ne vizează direct pe noi, oamenii de rând", explică Nicu Marinel. Mai mult decât atât, împătimit al literaturii, arădeanul se arată un fan desăvârşit al cărţilor lansate de ziarul Adevărul. „Mi se pare genială această idee, mai ales că preţul este accesibil pentru orice buzunar", mai spune Nicu Marinel.

 „Cel mai mult îmi plac informaţiile sportive, anchetele, dezvăluirile despre unele personalităţi şi materialele gen reportaj, adică scurte istorioare ale unor locuri sau oameni interesanţi. Îmi place că informaţiile sunt clare şi întotdeauna argumentate", a adăugat bărbatul.

Editorialul cititorului: Românii au aruncat tăcerea

Îmi este greu să comentez ce s-a întâmplat în ultimele zile în România noastră, a tuturor. Ţara fierbe sub presiunea poporului nemulţumit, care a erupt dintr-o dată ca un vulcan în mijlocul unui cimitir al laşităţii.

În 1989, scânteia Revoluţiei a fost pastorul reformat Laszlo Tökes, iar azi flacăra s-a aprins odată cu umilirea medicului arab Raed Arafat, personaj care s-a transformat în câteva zile într-un simbol pentru români. Cu siguranţă, Arafat nu este singurul exemplu pozitiv din ţara asta, însă cei care au ieşit în stradă să-i apere demnitatea s-au regăsit în nedreptatea la care a fost supus acest om şi atunci apele răbdării au ieşit din matcă.

Ceea ce a început destul de timid, ca un protest de susţinere a serviciului public SMURD şi a întemeietorului acestuia, Raed Arafat, s-a transformat foarte repede într-o amplă manifestaţie de protest la nivel naţional faţă de actuala guvernare, care a ajuns să aibă accente dramatice în Bucureşti. Acolo, din păcate, am asistat la confruntări violente între o parte a protestatarilor şi jandarmi. Regretabilă şi condamnabilă situaţie.

După 22 de ani de la căderea lui Ceauşescu, românii au aruncat cât colo tăcerea de mormânt care îi îmbrăţişa de ani de zile, ieşind în stradă să-şi ceară drepturile, ceea ce demonstrează că nemulţumirile lor nu se raportează doar la actualul regim politic, ci la întreaga clasă conducătoare a ţării, care şi-a arătat nepriceperea, nesimţirea şi uneori chiar reaua-credinţă în ultimele două decenii. Tocmai de aceea cred că manifestaţiile din aceste zile nu pot fi condamnabile (cu excepţia actelor de violenţă provocate sau nu), pentru că, odată ce se va fi terminat acest nou episod dramatic din istoria noastră, politicienii trebuie să înţeleagă că poartă toată răspunderea faţă de ceea ce s-a întâmplat şi că de aici înainte vor fi obligaţi să ţină seama cu adevărat de viaţa şi nevoile oamenilor. Altfel, istoria se va repeta. Florin Frăţilă