Pădurile sibiene, sacrificate pentru ţiglă ceramică

Aproximativ 40 de hectare de pădure de pe Dealul Guşteriţei urmează să fie defrişate pentru extinderea unei cariere de argilă deţinute de o companie austriacă Firma Tondach,

Aproximativ 40 de hectare de pădure de pe Dealul Guşteriţei urmează să fie defrişate pentru extinderea unei cariere de argilă deţinute de o companie austriacă

Firma Tondach, producătoare de ţiglă ceramică, intenţionează să-şi extindă afacerea pe 40 de hectare de pădure. O petiţie pentru a opri avizarea proiectului a fost lansată pe internet.

Carierele de argilă de la ieşirea din Sibiu, vechi de peste şapte decenii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru locuitorii oraşului, dacă pe dealul Guşteriţei, unde instabilitatea terenului este un fenomen atestat, vor avea loc defrişările şi apoi excavaţiile pe care intenţionează să le facă firma Tondach, producătoare de ţigle ceramice.

Proiectul de investiţie este în faza obţinerii acordului de mediu, iar lucrările nu vor începe prea curând, însă sibienii se tem deja că ar putea împărtăşi soarta altor zone din ţară, unde despăduririle au avut efecte devastatoare.

De competenţă naţională

Informarea că Tondach România solicită acordul de mediu pentru "Extinderea carierelor de argilă din perimetrul Bungard - Guşteriţa şi defrişarea suprafeţelor aferente, în etape, în vederea scoaterii din circuitul silvic" a fost publicată în data de 10 martie, pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (ANPM).

Întrebat de ce anunţul nu se află pe site-ul APM Sibiu, directorul Agenţiei Regionale, Dumitru Ungureanu, a motivat că proiectul este de competenţa Bucureştiului, întrucât se pune în discuţie o suprafaţă mai mare de zece hectare.

De altfel, reprezentanţii ANPM au precizat că regulamentul le solicită să publice astfel de anunţuri în presa centrală, nu neapărat şi în cea locală.

Reacţie vehementă

La Sibiu, vestea că pădurea de pe dealul Guşteriţei va face loc unei noi exploatări a apărut datorită unui cotidian local, iar ecourile nu au întârziat să apară. A doua zi după publicarea articolului, acum aproape două săptămâni, un sibian a lansat pe site-ul www.petitieonline.ro o petiţie prin care solicită ANPM şi autorităţilor locale să nu avizeze proiectul Tondach.

"Sibiul se sufocă şi nu mai are zone verzi suficiente. (...) Cerem ca în Sibiu să nu mai fie distruse zone verzi şi Primăria şi Consiliul Local să demareze un program de protejare a acestor zone şi de mărire a lor", se arată în textul documentului redactat de Călin Blaga, care este şi purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Locuitorilor din Centrul Istoric.

Numărul semnăturilor strânse a depăşit deja 300. Blaga intenţionează să depună petiţia la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, la Tondach România SRL, la Primăria Sibiu şi la Consiliul Local Sibiu. "Am sondat printre locuitorii cartierului Guşteriţa, aflat în vecinătatea dealului Guşteriţei, şi nimeni nu ştia de intenţia Tondach România SRL.

Ei consideră că o asemenea exploatare, datorită condiţiilor meteo din ultimii ani, poate duce la surpări şi alunecări de teren de amploare, ce pot genera tragedii", a comentat pentru "Adevărul" iniţiatorul petiţiei.

Atac la peisajul urban

Distrugerea dealului Guşteriţei nu ar fi nici pe placul municipalităţii sibiene, care doreşte să amenajeze locaţia ca spaţiu de promenadă.

Numai anul trecut, Primăria a investit aproximativ 560.000 de lei în construcţia unei parcări şi a unui monument înalt de 17 metri, iluminat pe timpul nopţii.

"De aici se vede foarte frumos oraşul şi, invers, din oraş se vede foarte frumos acest loc", a apreciat primarul Klaus Johannis.

Cu toate acestea, cel puţin deocamdată, Johannis nu a luat nicio poziţie oficială faţă de defrişările anunţate.

Compania austriacă ignoră petiţia

Protestul nu a stârnit, deocamdată, interesul firmei Tondach, ai cărei reprezentanţi afirmă că nu au cunoştinţă despre existenţa petiţiei şi susţin că impactul asupra mediului nu este atât de puternic pe cât pare.
"Nu cunosc nimic, nu am primit nicio petiţie. Dacă tot avea de făcut o petiţie, putea să ne-o trimită direct, noi nu citim toate site-urile.

Tot felul de oameni, probabil bine intenţionaţi, se lansează în iniţiative ale căror fundamente nu le cunosc. Să se documenteze. Asociaţia (Locuitorilor din Centrul Istoric - n. red.) e OK, dar să fie împotriva a ceva ce nu cunoaşte nu e tocmai bine. Nu ştiu cine şi ce pericol vede, dar să se mai documenteze. Nu doreşte nimeni să lase dealul pustiu", a declarat pentru "Adevărul" directorul general al Tondach România, Augustin Rusu.

Aviz în stand-by

Rusu declarase presei locale că proiectul de investiţie deţine acordul preşedintelui ANPM, Zoltan Nagy, în condiţiile în care se obligă să defrişeze câte un singur hectar pe an şi să compenseze cu reîmpăduriri. Pe de altă parte, alţi oficiali din cadrul Agenţiei au arătat că firma nu avea cum să primească avizul din cauză că nu a depus încă studiul pentru evaluarea impactului asupra mediului.

În replică, directorul Tondach pretinde că, pentru a depune studiul, aşteaptă normele metodologice de aplicare a noului Cod Silvic. Iar acesta din urmă lasă mână liberă inspectoratelor silvice să scoată din fondul forestier terenuri de până la un hectar, ceea ce poate da naştere abuzurilor, în opinia lui Marian Stoicescu, şeful Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor.

300 de persoane

- au semnat o petiţie prin care solicită autorităţilor să nu avizeze proiectul.

Nu cunosc nimic, nu am primit nicio petiţie. Dacă tot avea de făcut o petiţie, putea să ne-o trimită direct, noi nu citim toate site-urile. Tot felul de oameni, probabil bine intenţionaţi, se lansează în iniţiative ale căror fundamente nu le cunosc. Să se documenteze.
Augustin Rusu,
directorul general al Tondach România

Reîmpăduriri "secrete"

Înainte de a începe exploatarea pe noul tronson, terenul va fi consolidat, potrivit directorului companiei Tondach.

"Există studii făcute de firme acreditate de Ministerul Mediului care au stabilit că terenul este în mişcare. Aţi văzut ce alunecări de teren se întâmplă în ţară. Nu dorim ca acest lucru să se întâmple şi la Sibiu. Despre defrişări, ce şi cât, încă nu e luată nicio hotărâre.

Deocamdată nu facem nimic. Nu se întâmplă nimic anul acesta, nu ştiu ce va fi la anul. Nu am tăiat niciun singur pom. Dimpotrivă, am plătit foarte mulţi bani la Direcţia Silvică pentru reîmpădurirea fostei cariere", a explicat Rusu, refuzând, totuşi, să precizeze câte hectare au fost reîmpădurite.

"Exploatările sunt reglementate de Legea minelor, care are caracter de secret de serviciu. Agenţia Naţională pentru Rezerve Miniere poate da mai multe detalii", a conchis reprezentantul firmei austriece.

Între timp Asociaţia Locuitorilor din Centrul Istoric continuă demersurile pentru blocarea proiectului.

"Sibiul se sufocă şi nu mai are zone verzi suficiente. (...) Cerem ca în Sibiu să nu mai fie distruse zone verzi şi Primăria şi Consiliul Local să demareze un program de protejare a acestor zone şi de mărire a lor"