Păcăleli la români: cum şi-au scos vrâncenii banii de la CEC pentru maşina prim-secretarei, tunelul extraterestru de la Iaşi sau concertul Beatles la Făget

Farsele de 1 aprilie reprezintă o tradiţie la români, un popor caracterizat îndeobşte prin spirit ludic. Multe păcăleli făcute în trecut în diverse părţi ale României sunt atât de reuşite, încât continuă să facă valuri şi în prezent. Specialiştii consultaţi de "Adevărul" explică originea zilei păcălelilor şi de ce ne place să facem farse.

Poporul român poate fi considerat unul care a ştiut să facă haz de necaz atunci când i-a fost mai greu. Românii îl au pe Ion Creangă, cel care a râs de viaţă din toată inima, sau pe Caragiale, cel care "a extras" atât de mult umor din beteşugurile compatrioţilor.

Cele mai bune bancuri provin din perioada regimului comunist şi-l vizează cu predilecţie pe cel mai iubit fiu al neamului. În mod firesc, românii au adoptat cu bucurie şi "ziua păcălelilor", pe care o sărbătoresc cu "sfinţenie" în fiecare an.

Nimeni nu poate spune cu precizie când au început românii să facă glume de 1 aprilie. „Nu avem informaţii exacte despre perioada în care a intrat Ziua Păcălelilor în tradiţia românească. Simion Florea a scris ce mai importantă lucrare despre obiceiurile şi săbătorile românilor, de la cele mari la cele mai mărunte, de la cele religioase la cele laice. Aceea carte este reperul nostru. Aflăm ce s-a întâmplat înainte şi după 1900. Dar nici el nu are informaţii despre Ziua de 1 aprilie ca Ziua Păcălelilor”, a declarat Otilia Hedeşan, preorector al Universităţii de Vest din Timişoara şi etnolog de marcă.

Pe de altă parte, mai toţi românii fac farse, după cum au constatat sociologii. "Farsele au evoluat de-a lungul timpului şi s-au generalizat de aşa manieră încât au fost înregistrate în toate mediile sociale, începând cu cele pastorale şi terminând cu cele guvernamentale. Rămâne ca umorul, fiind una dintre trăsăturile pozitive ale unui popor frământat de griji cotidiene, să aducă şi anul acesta, pe 1 aprilie, un zâmbet pe feţele românilor“, a spus Arina Frăţiman, studentă la Facultatea de Sociologie din Constanţa.

Originea "zilei păcălelilor"

Potrivit etnologului sălăjean Camelia Burghele, sărbătoarea păcălelilor nu are neapărat corespondent în cultura tradiţională românească, fiind, cel mai probabil, un obicei preluat din alte culturi şi dezvoltat cu precădere în mediul urban.

Există în România chiar un sat cu numele Păcăleşti, despre care orădenii spun că este localitatea de baştină a lui Păcală, celebrul personaj pus mereu pe şotii.

Apariţia păcălelilor de 1 aprilie are numeroase explicaţii. Istoricii spun că obiceiul farselor de 1 aprilie este legat de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian din 1582. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. Ulterior, cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”, iar felicitările trimise în această dată au început să fie considerate farse şi să fie însoţite de cadouri hazlii.

O altă sursă ar putea fi Franţa. „Francezii realizau un peştişor de hârtie şi îi atârnau tot felul de lucruri de coadă, bileţele cu diverse mesaje. Ideea era să-i păcăleşti pe ceilalţi, să faci promisiuni care nu îşi aveau rostul. Este un obicei folosit mai degrabă la oraş decât la ţară”, explică muzeograful sibian Carmina Maior.

Superstiţii legate de ziua de 1 aprilie

Ziua de 1 aprilie a dat naştere şi unor superstiţii la români de-a lungul timpului. Una dintre aceastea spune că îndrăgostiţii nu trebuie să se căsătorească pe 1 aprilie. Mariajul lor nu o să funcţioneze. O altă face referire la copiii născuţi de 1 aprilie, dare vor fi norocoşi în afaceri, însă vor avea ghinion la jocurile de noroc. Etnologii craioveni vorbesc şi despre credinţa potrivit căreia femeile frumoase care vor să ajungă la inima bărbatului iubit trebuie să pună la cale astăzi o farsă dacă vor să ajungă în faţa altarului.

În Maramureş nu se cunoaşte cu exactitate când a început să fie sărbătorită această dată, însă se mai cunosc câteva tradiţii vechi. Una dintre acestea face referire la oamenii mascaţi care alungă spiritele rele.

Românii mai cred că dacă nu păcăleşti măcar o persoană în această zi, vei fi tot restul anului păcălit.

Înainte vreme, farsele făcute de români erau la fel de haioase ca şi acum, chiar în lipsa tehnologiei moderne, care face munca de creaţie mult mai facilă. De exemplu, gospodinele le puneau soţilor piper mai mult în mâncare, făceau torturi din mămăligă, le înlocuiau vinul cu suc sau ţuica cu apă, sau le pictau mustăţile în somn.

O altă farsă străveche îi este atribuită Pelaghiei Roşu, o „dăscăliţa satului“ Mărişel, din Munţii Apuseni. Femeia a intrat în istorie prin eroismul de care a dat dovadă în timpul luptelor din primăvara anului 1849, dintre moţii lui Avram Iancu şi trupele regulate ale armatelor maghiare, dar si prin păcăleala cu care a reuşit să-i sperie pe duşmani.

Farse celebre din ziarele româneşti

Mai aproape de zilele noastre, farsele care au făcut istorie au fost propagate prin intermediul ziarelor. Multe publicaţii locale sau centrale din România şi-au făcut o tradiţie, încă din perioada comunistă, de a-şi păcăli cititorii de 1 aprilie.

La Iaşi, o farsă publicată în 1990 de 1 aprilie, încă mai înfierbântă minţile pasionaţilor de fenomene paranormale, chiar şi după 24 de ani. Potrivit articolului publicat pe 1 aprilie 1990, o echipă de muncitori a descoperit întâmplător, în timpul unor săpături de rutină făcute pentru renovarea unei case din Iaşi, un tunel cu ciudat. Ulterior, cercetătorii chemaţi la faţa locului ar fi găsit o mulţime de indicii care să conducă la concluzia că tunelul avea origini extreterestre.

În 1969, ziarul clujean "Făclia" titra „Celebra formaţie Beatles va concerta deseară la Cabana Făget”. O glumă imposibil de crezut, la prima vedere, dar care a făcut multe "victime" în rândul abonaţilor.

Un alt titlu care a contrariat cititorii a fost "Fantoma lui Nicolae Ceauşescu‚ observată la combinatul siderurgic din Călăraşi".

O farsă cu efecte "devastatoare" a fost pusă la punct în 1990 de către reporterii unui cotidian din Vrancea. Probabil că unii focşăneni îşi mai amintesc, astăzi, de anunţul din ziarul „Viitorul”, de pe prima pagină, din care aflau că se va scoate la licitaţie publică maşina fostei prin secretare a judeţului, Niculina Moraru, un Renault, o raritate pentru acele vremuri în care majoritatea autoturismelor purtau marca Dacia Piteşti.

Se întâmplă şi invers. Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui, a reuşit să păcălească un jurnalist în mai multe rânduri şi să genereze ştiri false care au fost preluate de presa naţională.

La acest material au contribuit: Mariana Iancu, Andreea Mitrache, Ramona Găină, Ştefan Borcea, Dorin Ţimonea, Corina Macavei, Alina Pop, Claudia Bonchiş, Bianca Sara, Ionela Stănilă, Cezar Pădurariu, Cosmin Carp, Ştefan Both, Remus Florescu, Simona Suciu, Sabina Ghiorghe