Oraşele se dezmorţesc. Odată cu apariţia amenzilor au dispărut şi şmecherii: „«Biciul» are rolul lui“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legea privind starea de alertă a intrat în vigoare de luni dimineaţă, astfel că poliţiştii au cadrul normativ asigurat pentru a da amenzi celor care nu respectă regulile instituite pentru a combate răspândirea noului coronavirus. Trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă a însemnat cozi la anumite instituţii publice, şi trafic mai aglomerat.

2.500 lei riscă persoanele care nu respectă noile măsuri de protecţie, mai exact cele care nu poartă mască în mijloacele de transport în comun sau în spaţii aglomerate. Amenda este cuprinsă între 500 şi 2.500 de lei. Deşi diferenţa dintre pragul minim şi cel maxim al amenzii este mare, agentul constatator va aplica legea şi în funcţie de comportamentul contravenientului, spune Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie. În cazul în care persoana este la prima abatere, fără antecedente sau îşi recunoaşte greşeala, oamenii legii pot da un simplu avertisment, mai arată liderul de sindicat. 

Nerespectarea izolării la domiciliu, mai scumpă

Cei care trebuie să stea în izolare la domiciliu şi nu o fac riscă o amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei. Numai duminică au fost trimise de autorităţi în izolare 7.000 de persoane care au intrat în ţară pe la frontiera de vest. 

Sancţiuni de la 500 lei la 2.500 lei riscă şi cei care participă la mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spaţii deschise. Anunţul despre aceste sancţiuni vine după ce în weekend câteva zeci de „militanţi” anti-vaccin şi adepţi ai teoriei conspiraţiei cu privire la noul coronavirus au sfidat recomandările autorităţilor şi au profitat de zilele în care noile măsuri nu intraseră în vigoare pentru a participa la un miting în Piaţa Victoriei. Organizatorii unor astfel de întruniri riscă, acum, o amendă de la 3.000 lei la 15.000 lei.

Între 1.000 de lei şi 5.000 de lei vor scoate din buzunar şi conducătorii instituţiilor sau operatorilor economici care nu respectă regulile, aşa cum s-a întâmplat în weekend în Parcul Herăstrău, acolo unde patronul unei terase a informat primăria că deschide pentru a oferi celor care se plimbă „un suc”, şi totul a degenerat într-o petrecere în care oamenii n-au ţinut cont de nicio recomandare pentru a se proteja de virus: au băut alcool, s-au îmbrăţişat şi au dansat. În acelaşi cuantum se sancţionează şi nerespectarea de către persoanele fizice a interdicţiei de ieşire din clădirile, localităţile sau zonele geografice în care a fost instituită carantina. 

Românii au voie să circule în localitate, dar şi în zonele metropolitane, fără declaraţie pe proprie răspundere, potrivit noilor reguli. Zona metropolitană cuprinde teritoriul administrativ al oraşului centru polarizator şi al unităţilor administrativ-teritoriale cuprinse în zona de navetism a acestuia, la distanţe de până la 30 km, care respectă condiţia de contiguitate spaţială şi în cadrul căruia s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri.

Fără aglomeraţie în mijloacele de transport 

Luni, în prima zi lucrătoare de la intrarea în vigoare a noilor reglementări privind starea de alertă, mulţi bucureşteni au ales să se deplaseze cu autoturismul personal, astfel încât mijloacele de transport în comun nu au fost aglomerate.

Ceva mai pline au fost în „zonele tradiţionale”. „Nu am avut o aglomerare mare în oraş, pentru că şcolile n-au început încă şi foarte mulţi oameni lucrează încă de acasă. Noi am scos pe traseu toate mijloacele de transport pentru a asigura un timp redus de aşteptare în staţii şi pentru deplasarea călătorilor în siguranţă. La noi plata se poate face şi online, avem aplicaţie. În plus, am deschis toate cele 226 de casierii. Avem destule mijloace de transport în comun, în jur de 1.500. În acest moment avem pe traseu 277 de tramvaie, 1.073 de autobuze, 180 de troleibuze, majoritatea au fost goale, deci distanţa socială s-a păstrat de la sine. Sunt zonele tradiţionale, aducă hub-urile, cele care duc spre zonele de birouri, acolo normal că a fost mult mai multă lume, dar mijloacele de transport veneau la timp redus şi atunci nu se forma îmbulzeală. Am avut şi controlorii – ştiind de specificul acestor zone, care i-au îndrumat pe oameni să urce pe uşa din faţă, să coboare pe cea din spate, să nu-i lase să urce fără măştile de protecţie, să păstreze distanţarea socială. Păstrăm ideea (n.r. – de a se asigura că nu toate scaunele sunt ocupate), dar nu vom putea la toate mijloacele de transport în comun”, a declarat directorul STB, Hazem Kansou. 

La metrou, fluxul de călători s-a dublat faţă de zilele trecute şi a ajuns la aproximaiv 150.000 de călători, ca într-o zi obişnuită de august înainte de pandemie, când mulţi se aflau în vacanţă. Agenţii de pază şi forţele de ordine din staţiile de metrou interzic accesul celor care nu poartă o mască de protecţie.

Cozi de zeci de persoane la Fisc, permise şi case de pensii

Începând de luni au apărut cozile de zeci de persoane la instituţiile publice din Capitală, de exemplu la casele de pensii, la Fisc sau la Direcţia de eliberare a permiselor de circulaţie, acolo unde oamenii s-au grăbit să se prezinte pentru a depune sau a ridica anumite documente. Cristian Vlădescu, expert în sănătate publică, spune că astfel de situaţii puteau fi uşor evitate prin digitalizarea serviciilor publice. „Era de aşteptat să apară probleme pentru că una e să dai decizii să stai izolat, să stai în casă şi alta e să spui: distanţare socială în mijloacele de transport în comun, în zone în care trebuie să te duci, împreună cu mulţi oameni. Poate o variantă ar fi putut fi digitalizarea unor servicii publice: plată, obţinere de documente, lucruri care în alte ţări se fac de dinainte de epidemie. Ţine şi de administraţie, ţine şi de populaţie, să ştie şi să poată avea acces la servicii de tipul acesta, să ştie să utilizeze computer şi internetul. Nu e neapărat doar responsabilitatea administraţiei, dar de la ei trebuie să înceapă, în mod evident”, a declarat Cristian Vlădescu. 

Şmecherii pot fi corporatişti sau preoţi

Sociologul Gelu Duminică a explicat pentru „Adevărul” că atitudinea de a nu ţine cont de anumite reguli, chiar şi atunci când motivul instituirii lor este evident, ţine de ceea ce, în mod autohton, se numeşte „dreptul şmecherului”.

„În societatea românească sunt foarte mulţi care consideră că regulile sunt pentru proşti şi că ei – datorită banilor, poziţiei/etc. – au «dreptul» la altceva. Zilele astea vedem că «şmecheria» nu ţine de o etnie (ceea ce eu tot spuneam şi atunci) şi că este prezentă şi în rândul purtătorilor de robă bisericească (vezi ÎPS Teodosie), tinerilor din corporate ascultători de muzică tehno sau mai ştiu eu unde. Nu e nici frondă, nici egoism conştient, ci e doar un fel de a face lucrurile care a devenit parte a culturii unor oameni (prin cultură în sociologie se înţelege tot ce se transmite nongenetic), care îi face să nu mai empatizeze cu «fraierii». In jargon se numeşte «drept de şmecher»”, explică sociologul.

În acest context, Gelu Duminică e de părere că nu amenzile vor rezolva această problemă, ci educaţia. Resorturile atitudinii de „şmecher” şi convingerea individului că el este deasupra regulilor, a „turmei”, sunt complexe.

„«Biciul» are rolul lui, însă nu poate înlocui solidaritatea şi empatia care vin ca urmare a unei educaţii în acest sens. Mulţi dintre noi am fost crescuţi cu «mai bine să plângă mă-ta decât mama» sau cu dihonia mioritică în care partenerii se pizmuiau pentru că erau diferiţi şi unul avea oi mai multe. Societatea românească nu a fost una care să promoveze solidaritatea. «Tătucul», cu tot ce înseamnă el din punct de vedere al nevoii de coerciţie, a însemnat mult numai dacă ţinem cont că vreo 80% din secolul 20 noi am stat în dictaturi”, mai spune sociologul. 

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite