Oraşe dispărute din România: Oraşul de Floci - cetatea comercială a Ţării Româneşti, Fălciu - aşezarea umană rămasă istorie

Oraşe dispărute din România: Oraşul de Floci - cetatea comercială a Ţării Româneşti, Fălciu - aşezarea umană rămasă istorie

Oraşe dispărute din România. Fălciu se afla în judeţul Vaslui

De-a lungul timpului s-a vorbit mult despre oraşele dispărute din România, iar interesul locuitorilor din ţara noastră a fost din ce în ce mai mare.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Adevărul“ vă prezintă astăzi poveştile ascunse în spatele oraşelor dispărute din România, care astăzi mai există doar în cărţile de istorie.

Oraşe dispărute din România - SLOBOZIA

Situat la gura de vărsare a râului Ialomiţa în Dunăre, Oraşul de Floci a fost în trecut cel mai important centru comercial din Ţara Românească. Fosta aşezare medievală este trecut pe lista de oraşe dispărute din România încă din secolul XIX, iar aici se presupune că s-a născut voievodul Mihai Viteazul.

Istoricii spun că Oraşul de Floci a fost în secolul al XV-lea cea mai importantă cetate comercială din întreaga Ţară Românească. Situat pe o importantă rută comercială, care făcea legătura dintre estul şi vestul Europei, aşezarea urbană a jucat un rol extrem de important din punct de vedere economic.

Haioasa titulatură provine, cel mai probabil datorită faptului că cele mai importante bunuri pe care le vindeau comercianţii din cetate erau blănurile de animale. Domni şi boieri veneau aici pentru a-şi procura toate cele de care aveau nevoie pe lângă curţile nobiliare.

Oraşe dispărute din România - BRAŞOV 

Între Munţii Baraolt şi Munţii Perşani  curge râul Olt, prin strânsura Defileului Racoşului, lung de aproape 17 km. Cetatea dacică a Racoşului - un complex de trei fortificaţii - a fost construită pentru a controla accesul în acest defileu. Fortificaţiile dacice au fost construite pe la mijlocul secolului I î.e.n. Atât cetatea, cât şi construcţiile de pe terase au fost distruse şi incendiate în războaiele de la începutul secolului al II-lea e.n.
 
 
Resturile zidului dacic se înfăţişează ca un val impozant în arc de cerc, ale cărui extremităţi (la N şi la E) pierd serios şi treptat din dimensiuni înainte de a întâlni stânca nativă şi abruptă a dealului (a mamelonului principal), punct din care aşezarea începe să beneficieze de apărare naturală, spre N şi NE, unde există o falie naturală verticală, practic insurmontabilă în antichitate dar avansat colmatată în prezent.
 

Oraşe dispărute din România - VASLUI

Fălciu, una din cele mai vechi aşezări umane de pe raza judeţului Vaslui, atestată documentar cu secole în urmă a avut o importanţă strategică, militară şi comercială deosebită. Prin importanţa şi rolul avut de-a lungul secolelor, Fălciul poate fi considerat unul din oraşele dispărute din România.
 
 
Ţinutul Fălciului, aşezare seculară care a dat numele judeţului de mai târziu cu reşedinţa la Huşi, are o istorie bogată. Prima atestare documentară despre ţinut ca unitate administrativă apare în “Cronica călugărilor Mânăstirii Putna”, izvor care cuprinde date între anii 1466-1566. În cronica amintită se menţionează că în acele vremuri existau 24 de ţinuturi între care şi cel al Fălciului cu capitala în târgul Fălciu, reşedinţă care a fost mutată ulterior la Huşi.
 

Oraşe dispărute din România - CĂLĂRAŞI

Al doilea sit ca mărime din ţară, după Sarmizegetusa se afundă, din păcate, în apele nemiloase ale Dunării. Ruinele cetăţii Vicina din insula Păcuiul lui Soare, unul din oraşele dispărute din România, a devenit una dintre atracţiile judeţului Călăraşi.
 
E un loc rupt de civilizaţie. Ca să ajungi la unul dintre oraşele dispărute din România trebuie să pleci dis-de-dimineaţă din Călăraşi spre Ostrov, în apropiere de Silistra, la graniţa cu Bulgaria. Până la Păcuiul lui Soare faci mai bine de o oră. Călătoria până la Păcuiul lui Soare te poată într-o lume magnifică. Descoperi o plajă cochetă, cu nisip fin, unde te poţi bronza în voie. Un peisaj de poveste. Dacă te încumeţi să porneşti printre tufişuri şi copaci vei descoperi cetatea.
 
 
Zidurile vechi, construite din pietre imense, sunt acoperite de buruieni. Printre hăţişuri, drumul e o adevărată aventură: fiecare pas e o victorie, iar fiecare piatră răsărită - o descoperire. Dacă mergi de-a lungul pietrelor ajungi din nou la Dunăre. Mai mult de trei sferturi din cetate e scufundată, iar dacă apa e limpede o poţi observa cu uşurinţă.
 

Oraşe dispărute din România - BRAŞOV

Oraşul Victoria este unul dintre oraşele dispărute din România. Nici nu a existat pe harta ţării până în 1949. Atunci a fost înfiinţat de comunişti sub numele de Colonia Ucea sau Ucea Roşie.
 
 
Oraşul Victoria a fost exemplul clar al modelului preluat de sovietici. Oraşul a fost construit de la zero cu destinaţia industrială. În 1956, la şapte ani de la înfiinţarea avea deja 2.700 de locuitori, iar în anii 80 populaţia s-a triplat. Acum este unul dintre oaşele dispărute din România.
 
În ziarul Scanteia din anul 1965, în 27 aprilie, a apărut un articol elogios la adresa noului oraş. Practic comuniştii se lăudat cu faptul că toată lumea din oraş munceşte la combinatul chimic şi că Victoria înfloreşte de la o zi la alta.
 

Oraşe dispărute din România - CONSTANŢA

 
În mijlocul Dobrogei, a existat în timpul stăpânirii otomane, oraşul Ester. Cea mai veche atestare a oraşului datează din 1538 în jurnalul expediţiei sultanului Soliman Magnificul, îndreptată împotriva lui Petru Rareş, scrie T. Mateescu în Revista Pontica.

 
Cu acest prilej, oastea turcească, străbătând Dobrogea, a trecut pe drumul de la Sutkoy la Babadag şi printr-o localitate numită Istrabaghi. S-a considerat că semnificaţia ar fi „grădină“ sau „podgorie“ şi de aici istoricii au considerat că se află în faţa unei neaşteptate menţionări a celebrei aşezări antice Histria. De la Sutkoy, aflat pe malul lacului Sutgol, drumul spre Babadag nu putea trece în niciun caz pe la Histria, deoarece ar fi avut de înfruntat locuri greu accesibile, mlaştinile de la Razim Sinoe.
 

Oraşe dispărute din România - SUCEAVA

Localitatea Baia din judeţul Suceava, prima capitală a Moldovei, este astăzi unul dintre acele oraşe dispărute din România. Dacă în evul mediu, oraşul Baia era unul dintre principalele centre urbane din Moldova, în prezent este o comună a judeţului Suceava, în care îşi duc veacul aproape 10.000 de suflete.

 
Localitatea Baia din judeţul Suceava este reşedinţa comunei Baia. Dacă în prezent nu mai reprezintă foarte mult din punct de vedere economic şi administrativ pentru zona Moldovei, în evul mediu, oraşul Baia era unul dintre principalele centre urbane din Moldova. Conform istoricilor, Baia ar exista ca aşezare medievală încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea. Dacă până prin 1950, localitatea Baia a fost reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, astăzi, comuna Baia este situată în judeţul Suceava, la circa opt kilometri de municipiul Fălticeni, fiind unul dintre acele oraşe dispărute din România.
 

Oraşe dispărute din România - HUNEDOARA

 
 
Sarmizegetusa Regia a devenit capitala Daciei în secolul I în. Hr., la sfârşitul domniei regelui Burebista. Fostul oraş antic din Munţii Orăştiei a fost o aşezare cosmopolită, dezvoltată economic şi un centru religios important al dacilor. Era bine întărită şi apărată de sistemul de cetăţi creat în jurul ei, la Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie şi Băniţa.  
 

Oraşe dispărute din România - BAIA MARE

Oraşe dispărute din România şi poveştile lor. Există numeroase aşezări umane care, din diferite motive, au dispărut, acum ele existând doar în documentele vremii. În Maramureă nu se poate vorbi de oraşe în adevăratul sens al cuvântului care au dispărut, însă au existat de-a lungul timpului aşezări dispărute.
 
 
Din istoricul localităţii Cicârlău aflăm că printre  localităţile  dispărute  de  timpuriu, Coriolan  Suciu în cartea sa (Op. cit., p. 410)  menţionează  localitatea Tamasfalwa (Satul  lui Toma  sau  Tomeşti), la  1493, această  localitate fiind menţionată  alături  de  Cicârlău. Tot din informaţiile furnizate de către Primăria Cicârlău, mai aflăm că locul  ce  se  numeşte  „Sălişte”, în  zona  Horinciei  lui  Tămâian,  a  fost  vatra  acestei  aşezări.
 
Alte  localităţi  dispărute  şi  cu  locul  lor  neidentificat  sunt Szegfalwa (Satul  lui  Ţânţaş), 1493, care aparţinea de  cetatea  Seini, apoi între Cicârlău  şi  Tăuţii  Măgherăuş, Mogosliget (Lunca  Înaltă, la 1231), dar şi Barthfalwa (tot  între  Cicârlău  şi  Tăuţii  Măgherăuş, la  1493).
 

Oraşe dispărute din România - PLOIEŞTI

În Evul Mediu, pe locul actualei comune prahovene Târgşoru Vechi se afla oraşul Târgşor. Din vechiul centru urban, reşedinţă a domnitorilor munteni, aflat acum pe lista de oraşe dispărute din România, s-au mai păstrat doar ruinele a trei biserici. Importanţa rezervaţiei arheologice de la Târgşor i-a determinat pe istorici să o numească „mica Troie subcarpatică“.
 
Astăzi un sat modest, aflat la aproximativ 7 kilometri de Ploieşti, Târgşor (în trecut Târguşor sau Târguşoru), a fost, în Evul Mediu, un important şi prosper centru comercial al Ţării Româneşti.
 
 
Perioada de înflorire a cetăţii Târgşor începe după 1413, când Mircea cel Bătrân acordă anumite privilegii domneşti negustorilor din zonă, fapt consemnat de un hrisov.
 
Plasarea geografică strategică – cetatea cu ziduri puternice era construită la înălţime, înconjurată de râul Leaota – a făcu ca localitatea să devină un adăpost însemnat pentru domnitori, boieri şi negustori.
      

La acest material au participat Mădălin Sofronie, Sebastian Dan, Sabina Ghiorghe, Ionela Stănilă, Simona Suciu, Mariana Iancu, Dănuţ Zuzeac, Daniel Guţă, Dragoş Hojda, Dana Mihai, Dragoş Hojda.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: