Operaţiunea „A treia doză de vaccin”, luată în calcul contra noilor mutaţii SARS-CoV-2

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine: Comisia Europeană
Imagine: Comisia Europeană

Oamenii de ştiinţă şi producătorii de vaccinuri lucrează la noi seruri anti-COVID care să ofere protecţie sporită în faţa noilor tulpini ale SARS-CoV-2. Tot mai mulţi experţi vorbesc despre o a treia doză de vaccin pe care vom fi nevoiţi să o facem împotriva coronavirusului care dezvoltă periodic mutaţii tot mai puternice.

Este tot mai cert că la un interval de 6 luni de la rapelul vaccinului anti-COVID vom face un al doilea rapel. În acest moment, toţi producătorii de vaccinuri anti-COVID lucrează la identificarea unei soluţii pentru a veni cu un ser eficient şi împotriva noilor tulpini ale coronavirusului pandemic. 

Coordonatorul campaniei de vaccinare, dr. col. Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că Pfizer/BioNTech ia în calcul o a doua doză de rapel care ar urma să fie administrată la şase luni de la rapelul realizat cu actualul vaccin anti-COVID.

„Studiile care se efectuează la acest moment – de pildă, pentru vaccinul de la Pfizer, în eventualitatea unei a treia doze – recomandă acest lucru la 6 luni. Tocmai de aceea noi nu aveam clar stabilit acum un moment oportun pentru reluarea schemei de vaccinare”, a declarat medicul militar.

Ce a anunţat compania Pfizer

De altfel, pe data de 25 februarie, Pfizer/BioNTech a anunţat că a demarat un studiu care ia în calcul posibilitatea administrării unei a treia doze din serul anti-COVID ca reacţie la apariţia noilor tulpini SARS-CoV-2. 

„Deşi până acum nu avem dovezi clare că noile tulpini ar eluda protecţia oferită de vaccinul nostru, am decis să acţionăm din timp, pentru a fi pregătiţi în cazul în care virusul ar deveni rezistent la acest ser. Acest studiu este esenţial pentru a înţelege cum funcţionează imunizarea şi cât de sigură ar fi administrarea unei a treia doze de vaccin pentru a ne proteja de noile tulpini”, a declarat Albert Bourla, directorul executiv al companiei.

Mircea Iliescu, genetician la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, a mărturisit şi care este noua tulpină care le dă bătăi de cap oamenilor de ştiinţă.

„E484K (descoperit şi în România - n.r.) pare să fie o mutaţie foarte importantă pentru ca virusul să poată să eludeze răspunsul imun, fie numai în urma infecţiei, fie în urma vaccinării. Pare să aibă aceeaşi rută (n.r. – genetică) urmată de mutaţia din Africa de Sud, decât cea din Brazilia. Partea bună este să ştim ruta – deci e posibil să fie rute limitate –, şi atunci această rută va putea fi atacată cât de curând cu un nou tip de vaccin, cu un nou rapel de la oricare dintre producători, deoarece toţi lucrează la asta. Partea mai puţin bună e că, între timp, ar putea să reinfecteze oamenii vaccinaţi, dar noi credem că şi dacă sunt reinfectaţi, vor face o formă uşoară. Bănuim că şi vaccinul actual protejează împotriva bolii severe”, a declarat geneticianul.

Cercetător: Cum a apărut a patra mutaţie

Biostatisticianul Octavian Jurma a explicat care sunt primele date despre E484K, a patra mutaţie a SARS-CoV-2 după tulpina britanică, cea sud-africană şi cea braziliană.

„E vorba de mutaţia E484K. Ca şi 501Y – care le defineşte pe toate –, este o mutaţie apărută independent. Dacă te uiţi la pandemie ca la un sistem de calcul uriaş, atunci fiecare persoană devine un «procesor» prin care virusul încearcă să găsească soluţii pentru a-i infecta mai uşor pe ceilalţi. Aşa se explică faptul că virusul poate ajunge uşor la aceeaşi soluţie (n.r. – în diverse regiuni ale lumii), pentru că acea mutaţie produce modificarea de care e nevoie ca să îşi mărească suficient de mult rata de infectare pentru a deveni tulpină dominantă. Avem două «opţini de calcul». O opţiune e ca virusul să infecteze mai repede, pentru că acesta e un răspuns la presiunea selectivă introdusă prin măsurile de distanţare socială – şi asta e mutaţia pe care am văzut-o până acum peste tot. Pe lângă asta, am văzut în Africa de Sud şi în Brazilia o nouă mutaţie, E484K – apărută tot independent –, pentru că acolo am avut (mai ales în Brazilia) o rată uriaşă de infectare naturală, adică s-a ajuns la o imunizare de turmă prin infectare naturală. Din cauză că acolo o mutaţie simplă care măreşte rata de infectare nu este suficientă ca virusul să mai poată produce un val, a apărut o mutaţie care să-i reinfecteze mai uşor pe cei care s-au infectat deja. Se pare că această mutaţie, E484K, asta face. Deci, nu este o variantă propriu-zisă, este o mutaţie care defineşte noi variante”, a declarat Octavian Jurma. 

Cum funcţionează mutaţia E484K

Cercetătorul spune că această mutaţie lipsea de pe versiunea britanică a virusului (tulpina B1.1.7) cu care suntem acum infectaţi în valul 3. 

„Apariţia mutaţiei E484K şi pe tulpina britanică este foarte gravă, pentru că modifică această variantă şi o aduce la egalitate cu cea sud-africană şi cu cea braziliană. Această mutaţie are o altă problemă: din cauza faptului că este o «mutaţie de scăpare», odată ce am pus presiune selectivă prin imunizare – fie că o facem natural, fie că o facem cu vaccin –, virusul va căuta soluţii să depăşească bariera imunizării. Pentru că sistemul imun este ca un «radar», care dacă nu este ajustat pe o anumită lungime de undă nu va «vedea» această situaţie, iar virusul va putea să reinfecteze”, a mai spus cercetătorul.

Mutaţiile care ocolesc vaccinul se dezvoltă acum

Întrebat dacă vaccinurile actuale oferă o protecţie suficientă, dr. Octavian Jurma a răspuns: „Din fericire – şi asta e important de subliniat –, răspunsul imun la vaccin este de tip policlonal. Adică sistemul imun este suficient de «inteligent» să producă el însuşi variante uşor diferite de cea foarte specifică. Deci, sistemul nostru imun nu e chiar atât de limitat încât să se bazeze doar pe stimuli, ci produce variante diferite de răspuns. Deşi această tulpină reuşeşte să «păcălească» în general sistemul imun al variantelor naturale de imunitate, nu reuşeşte să «păcălească» vaccinul. Subliniez, încă nu reuşeşte. De ce? Pentru că încă nu a fost supus la vaccin ca presiune selectivă, deci presiunea selectivă a fost până acum doar prin imunizare naturală. Această versiune ocoleşte imunizarea naturală. Mutaţiile care ocolesc şi imunizarea prin vaccin probabil abia acum se «calculează» în milioanele de infectaţi. Dacă noi vaccinăm în mijlocul pandemiei, riscul să apară mutaţii rezistente la vaccin este foarte mare”.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite