Operaţie în premieră la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. Patrick, copilul cu cel mai subţire dispozitiv de auz

Medicii de la Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti i-au redat azi auzul unui copil de aproape patru ani, care a primit cel mai mic implant cohlear existent, o premieră în România.

Patrick Stănculeanu, un copil de trei ani şi opt luni din Giurgiu, născut prematur, a fost diagnosticat acum un an cu hipoacuzie laterală profundă. Ieri, copilului i-au fost inserate cele mai subţiri implanturi cohleare de pe piaţă, care au doar 3,9 milimetri grosime, iar acum poate auzi. 

Intervenţia a avut loc la Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti şi a durat cinci ore, fiind considerată o premieră la noi în ţară, datorită dimensiunilor reduse ale dispozitivului. 

Astfel, cu ajutorul dispozitivului care va fi activat într-o lună, dar şi cu ajutorul logopezilor, Patrick va putea duce o viaţă normală şi are şanse mari să poată merge la şcoală atunci când va împlini vârsta de şapte ani, spun medicii care l-au operat. Concret, dispozitivul va transforma sunetele din jur în impulsuri electrice care creează un auz artificial. 

„Totul a decurs foarte bine, nu au existat complicaţii. Diagnosticul copilului l-am pus în urmă cu un an. Iniţial, i s-au pus proteze auditive, însă în momentul în care ne-am dat seama că nu sunt eficiente, singura alternativă care a rămas în picioare a fost implantul cohlear bilateral”, a explicat doctorul Alexandra Neagu, audiolog la Spitalul „Marie Curie”, care a făcut parte din echipa care a efectuat intervenţia chirurgicală. Medicii au fost coordonaţi de conferenţiarul doctor Gheorghe Dan Cristian, seful secţiei ORL din cadrul aceluiaşi spital.

Listă lungă de aşteptare

Medicul a precizat că micuţul pacient este primul din lista de 17 copii care vor beneficia de o astfel de intervenţie în 2014. Însă pe lista de aşteptare mai sunt 48 de copii, iar fondurile sunt insuficiente, adaugă Neagu. 

„Sunt depistate 200-300 de cazuri de hipoacuzie anual, dar banii nu ajung pentru a pune implanturi tuturor copiilor. De regulă, selectăm cazurile care au cele mai mari şanse de reuşită, asta pentru că sunt situaţii în care sunt necesari 5-6 ani de logopedie”, a completat audiologul. 

Patrick Stănculeanu va rămâne în spital încă şapte zile, dar părinţii vor reveni cu băieţelul peste o lună, când dispozitivul medical va fi practic activat. „Partea grea atunci începe. Va învăţa limba română aşa cum se învaţă o limbă străină. Partea de reglaj şi recuperarea sunt cele mai grele. Iniţial vom da aparatul încet, astfel încât să nu îl respingă. În timp, se va obişnui cu el şi va auzi ca un copil normal”, a subliniat doctorul Alexandra Neagu. 

50.000 de euro pentru cel mai mic implant din lume 

Cele două dispozitive implantate au costat nu mai puţin de 50.000 de euro. Dacă statul român a asigurat costurile pentru primul implant, părinţii au reuşit să facă rost de banii necesari şi pentru cel de-al doilea. 

„Am fost sprijiniţi şi de o fundaţie. Diagnosticul lui Patrick a fost unul dureros pentru noi. Deşi mi s-au făcut teste când eram însărcinată, nu mi s-a spus că ar fi probleme. Am născut prematur, băiatul a stat o lună la terapie intensivă şi când am ajuns acasă totul mergea perfect până când ne-am dat seama că nu vorbeşte şi că pare să nu ne audă”, a povestit mama băiatului, Camelia Stănculeanu.

„La un an şi jumătate ne-a dat seama că nu aude. Am fost la neurolog, care a spus că nu are nicio problemă, am fost la logoped, unde am făcut şedinţe. Totuşi, când îl strigam nu era atent” Camelia Stănculeanu, mama lui Patrick

Aceasta a adăugat că neurologul din Giurgiu la care a mers cu copilul a asigurat-o că nu are niciun fel de problemă de sănătate. 

Cum funcţionează implantul cohlear

Specialiştii susţin că implantul cohlear este „o soluţie stabilă, eficientă şi pe termen lung pentru cei care suferă de pierdere moderată sau profundă a auzului“. 

Mai exact, un astfel de sistem de implant similar cu cel primit de Patrick azi ocoleşte părţile urechii care nu mai funcţionează adecvat, transmiţând sunetul către creier sub forma unor semnale electrice, prin nervul acustic. 

Operaţia de implantare implică o procedură chirurgicală de rutină, explică medicii, prin care implantul este inserat sub pielea din spatele urechii, în timp ce electrodul este pus sub cohlee. Intervenţia durează de obicei între una şi două ore, însă se poate prelungi, aşa cum a fost şi cazul lui băieţelului din Giurgiu, care a stat în operaţie aproape cinci ore. 

Mai departe, procesorul de sunet este activat în mod normal în termen de două până la patru săptămâni de la operaţie, acesta fiind şi primul pas către recăpătarea auzului. Practic, microfoanele de la procesorul de sunet preiau sunetele, iar procesorul le converteşte în informaţii digitale, care ajung prin antena externă în implantul de sub piele. Acesta trimite semnale electrice prin electrod în cohlee, de unde fibrele nervului auditiv le preiau şi le trimit către creier, oferind senzaţia sunetului.

Cum arată implantul auditiv de ultimă generaţie   FOTO: Marian Iliescu / Adevărul

Program naţional de implant cohlear subfinanţat

Cele şapte centre în care se derulează programul naţional de implant cohlear au primit finanţarea pentru dispozitivele medicale abia acum. Însă, în cazul celor care suferă de hipoacuzie bilaterală, statul român asigură prin program doar unul din cele două dispozitive necesare, subliniază specialiştii.

Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Patrick Stănculeanu, primul pacient operat în anul 2014 la Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti prin acest program. Dat fiind faptul că lista este una lungă, conferenţiarul Dan Cristian Gheorghe, chirurgul care a realizat operaţia şi a condus întreaga echipă de medici, a explicat că micuţii sunt supuşi intervenţiei de implantare în ordinea venirii. 

Cazuri selectate în funcţie de şansă

Totuşi, atunci când selectează pacienţii, medicii iau în calcul şi vârsta acestora. „Fondurile reduse ne determină să selectăm cazurile cu cele mai mari şanse de reuşită. Ideal este ca vârsta copilului să fie sub şase ani atunci când se implantează dispozitivul, pentru că atunci recuperarea este mai rapidă”, a explicat la rândul ei doctorul Alexandra Neagu, audiolog, cea care l-a şi diagnosticat pe băieţelul din Giurgiu.

În ceea ce priveşte implantul folosit în cazul lui, chirurgul a precizat că acesta este unul foarte subţire. „Nu mai trebuie schimbat. Posibilitatea de a folosi un implant aşa de subţire mă ajută şi pe mine, ca chirurg, reducând zona frezată în os pentru a crea patul implantului. Acest lucru este esenţial la copilul mic. Totodată, un astfel de implant aproape nu se mai simte sub piele, când îl palpăm, şi nici nu deformează inestetic regiunea”, a completat medicul Dan Cristian Gheorghe.