Oltenii, cei mai harnici, românii din Harghita - cei mai puturoşi când vine vorba de voluntariat

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doar 31 de români din Harghita, şi circa 100 din Botoşani, Mehedinţi şi Alba au anunţat că vor participa ca voluntari la Ziua de Curăţenie Naţională, programată pe 15 septembrie 2018 în toate judeţele. La pol opus se află românii din Olt, unde peste 8.000 de persoane şi-au exprimat interesul de a participa la Ziua de Curăţenie,

Aceştia sunt urmaţi de cei din Giurgiu, unde peste 5.000 de români vor face curăţenie la mijlocul lunii. Bucureştiul este pe locul trei în top, cu peste 3.800 de voluntari înscrişi până în prezent.

Specialiştii spun însă că românii nu prea dau dovadă de spirit civic, în general, şi că nu se dau în vânt după activităţile de voluntariat, aşa cum fac cetăţenii din alte state europene. Topul românilor dezinteresaţi de Ziua Naţională de Curăţenie e completat de judeţele Tulcea, Covasna, Sălaj, Călăraşi şi Vâlcea şi Bistriţa Năsăud, unde s-au înscris sub 300 de voluntari pentru a aduna deşeurile aruncate aiurea. 

„Toate studiile arată că pe români nu îi scoate din casă spiritul civic şi nici activităţile de voluntariat. Asta din cauză că fiecare îşi vede de grupul în care se află şi nu este interesat să intre într-un spaţiu public, unde sunt mai multe grupuri, cum sunt cei din ţările vestice. În Europa există comunitatea, nu există acest spirit al individului autonom care crează comunităţi”, este de părere psihologul Daniel David. 

„Pe români nu-i scoate din casă spiritul civic”

„Observăm că oamenii se mobilizează greu, e nevoie de a continua cultivarea acestui comportament civic, la nivel naţional. Ce e drept, depinde foarte mult şi de mediile de comunicare. Judeţele de top sunt cele unde rata de accesibilitate a informaţiei e una ridicată, unde oamenii au smartphone”, spune şi Andrei Coşuleanu, directorul executiv Let's do it Romania.

Astfel, organizatorii susţin că, odată cu începerea şcolilor, numărul voluntarilor va depăşi sute de mii la nivel naţional, asta în condiţiile în care, de regulă, 50% din voluntari sunt chiar elevi. 

„Şi categoria 19-37 de ani este foarte importantă, reprezintă cam 30% din voluntari. Şi apoi, mai sunt oameni din mediul corporate sau familii cu copii mici. Sunt miniştrii care şi-au anunţat prezenţa la eveniment, primării, avem şi categoria de oameni privaţi de libertate, mai avem militari care vor veni la curăţenie, şi jandarmi”, a punctat Andrei Coşuleanu. 

Noile deşeuri: molozul şi materialele de construcţii 

Reprezentantul Let's do it Romania a spus că, în urma cartografierii zonelor cu deşeuri, au fost identificate două tipuri de zone cu probleme: obişnuitele gropi de gunoi şi, spre deosebire de anii precedenţi, zone care nu au atât de multe deşeuri de tip plastic sau aluminiu, dar abundă în cantităţi impresionante de materiale de construcţii. 

„Anul acesta am identificat foarte multe cantităţi mari de moloz. Se constuieşte mult, plus că România nu are obligativitate de reciclare a deşeurilor provenite din construcţii şi nici nu există o transparenţă cu privire la reciclarea acestor deşeuri. Cantităţile sunt uriaşe. E nociv, dacă vorbim doar de cărămidă sau BCA problemele nu sunt aşa mari, dar dacă ne uităm şi la substanţele chimice folosite de constructori, acestea sunt periculoase. Plus că unele materiale de construcţii sunt nereciclabile şi nu se descompun”, a completat Coşuleanu.

Câte kilograme de deşeuri produce anual un român

Potrivit acestuia, un român produce anual 254 kg de deşeuri menajere pe an şi mai puţin de 10% sunt reciclate, în vreme ce media Uniunii Europene este de 28%.

O problemă, spun specialiştii în protecţia mediului, e faptul că ţara noastră întârzie să adopte instrumente relevante privind gestionarea deşeurilor, iar din 2020, dacă nu va putea atinge o rată a reciclării de 50%, va fi pasibilă de sancţiuni de până la 200.000 de euro pe zi şi chiar tăierea fondurilor UE pentru protecţia mediului.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite