O ţară fără orizont

„Pare o glumă de 1 Aprilie“; „Votul eronat al parlamentarilor PDL este un exemplu al politicii disfuncţionale din România, unde legile par adeseori concepute cu câteva minute înaintea votului parlamentar şi unde se ţine prea puţin cont de strategia pe termen lung sau de impactul financiar“.

Aşa a comentat prestigioasa publicaţie britanică „The Economist" ultima ispravă a celor care ne conduc. Comentariul, intitulat  „Cum nu se conduce o ţară", scoate în evidenţă însă şi o chestiune de fond extrem de gravă, pe care prea puţini o conştientizează: absenţa la nivel guvernamental a unor strategii coerente pe termen lung.
România se confruntă astăzi cu probleme severe la aproape toate capitolele: infrastructura arată asemenea unei ţări din anii '50, sistemul de pensii este deja în colaps, învăţământul se află la a 17-a reformă în ultimii 20 de ani, sănătatea este cuprinsă de metastaze, iar agricultura este la pământ.

De ce am ajuns aici? Tocmai din lipsa unor viziuni pe mai mulţi ani. Tocmai din cauza faptului că azi nu gândim mai departe de mâine. Cosmin Alexandru, fondatorul companiei de consultanţă Brandivia, spunea, într-un într-un interviu acordat revistei „Forbes", că fără direcţii, nu putem avea destinaţii. Nimic mai adevărat. România arată asemenea unei corăbii în derivă care pluteşte fără niciun orizont. Nu avem nicio direcţie, nu avem niciun obiectiv. Ne împrumutăm să plătim pensii şi salarii. Adică, să rezolvăm problema de mâine. Ce vom face poimâine? Nimieni nu ştie.

Guvernanţii au dovedit de nenumărate ori incapacitatea de a pune cap la cap două idei coerente. Ce pretenţii putem avea să gândească o strategie pe termen lung? Dar faptul că politicienii nu sunt în stare de nimic, nu cred că mai surprinde pe nimeni. Un alt lucru mi se pare însă, mai îngrijorător: şi anume că lipsa gândirii pe termen lung este generalizată la nivelul întregii societăţi. Câţi dintre noi ştim oare ce vrem să facem peste zece ani? Câte companii au în acest moment planuri de business creionate pe următorii cinci ani? Sunt întrebări care nu au răspunsuri concrete. Şi asta este grav!