Recunoscut ca fiind cel mai înalt for şi laborator şi apărător şi promotor al culturii civilizaţiei rurale sub cele mai autentice şi prestigioase reprezentări şi argumente ale acesteia, muzeul care poartă azi numele lui Dimitrie Gusti, de două ori preşedinte al Academiei Române, s-a bucurat în timp de inspiraţi conducători cum se petrec lucrurile şi în aceste zile când directorul general conf. univ. dr. Paula Popoiu, sociolog şi etnolog şi autoare a unor numeroase şi valoroase lucrări de cercetare a tradiţiilor civilizaţiei ţărăneşti, şi-a făcut un adevărat cult al înaintaşilor săi, dezvoltând o remarcabilă activitate  şi de continuă investigare ştiinţifică şi de propagare  prin expoziţii şi manifestări semnificative, având darul să sporească şi să provoace chiar un public foarte bogat, prezent parcă demonstrativ la festivităţile pe care le lăudăm astăzi.

Sunt şi în ţară muzee importante consacrate civilizaţiei rurale, Muzeul Naţional Dimitrie Gusti rămâne însă un unicat, un autentic focar de cultură a spiritualităţii naţionale. El este azi şi o autentică Universitate în care se predă, cu virtuţi pedagogice superioare, bucuria cunoaşterii şi recunoaşterii valorilor tradiţiilor româneşti în spaţiul cuprinzător al ruralităţii. În acest spaţiu muzeal al ruralităţii româneşti, Dimitrie Gusti a aşezat, şi acest lucru se face în continuare, satul românesc şi astăzi, pe malul lacului bucureştean, se află cel mai bogat şi mai emoţionant şi mai exigent estetic argument al vocaţiei româneşti a ctitoriei, vocaţia arhitecturii, cu un ecou impresionant în toată lumea.

În sfârşit, este important să subliniem şi cu prilejul acestei frumoase şi bogate aniversări, cu expoziţii, concerte, spectacole folclorice, etc., că Muzeul Naţional al Satului când este privit, cum spuneam, ca o universitate, este cel mai de seamă promotor al ideii de identitate naţională şi, nu întâmplător, repet, este receptat astfel până departe, în afara graniţelor româneşti.

Să mai spunem şi că directorul general, conf. univ. dr. Paula Popoiu, a apelat în timp, cu preocupare exigentă, la cercetători ai universului spiritual ţărănesc spre a se elabora, sub egida muzeului, lucrări importante de cea mai înaltă valoare ştiinţifică. Şi acest merit s-a adăugat la bilanţul nobil al celor 80 de ani de existenţă a muzeului sărbătorit trei zile la rând.

Slujitor eu însumi ai cauzei propăşirii civilizaţiei rurale prin valorile ei identitare mă onorez să îi felicit pe organizatorii acestei sărbători naţionale şi să fiu alături de ei şi când reproduc, ca şi ei, acest text semnat Dimitrie Gusti:

„O viaţă de sute sau poate de mii de ani ne pătrunde pe uliţele acestui sat ciudat alcătuit din mai toate satele României. Tot ce este mai al nostru vorbeşte din el cu un glas care nu poate să nu zguduie inima şi celui mai nepăsător. Este glasul trecutului anonim şi al neamului românesc.” 1936