O jumătate de milion de români au renunţat să meargă la doctor pentru că nu-şi permit

O jumătate de milion de români au renunţat să meargă la doctor pentru că nu-şi permit

Imagine de arhivă

Un raport al Institutului Naţional de Statistică dezvăluie că o parte semnificativă a românilor se află în incapacitatea de a accesa servicii medicale ceea ce ne transformă într-o ţară de bolnavi cronici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Jumătate de milion de români au renunţat să mai apeleze la medic în 2018 pentru că nu-şi mai permit acest lucru, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică. 
„Această situaţie nu a survenit pentru prima dată anul trecut, decenii de acces limitat la îngrijire medicală de calitate ducând în prezent la o situaţie generală de sănătate care este deficitară: un locuitor al României din cinci are o problemă cronică de sănătate sau o invaliditate”, subliniază experţii Monitorului Social.
 
Discrepanţe între mediul rural şi cel urban
 
Datele citate de studiul Monitorului Social arată că 296,000 de locuitori ai României aflaţi în incapacitatea de a accesa servicii medicale ca urmare a lipsei de resurse financiare locuiesc în mediul rural, în timp ce 262.000 în mediul urban. „Cred ca sunt mai multe cauze care duc la această situatie. În primul rând, e vorba de lipsa de acces fizic la infrastructura medicală pentru o bună parte a locuitorilor României. Această infrastructură  tinde să fie concentrată în marile oraşe, fapt care creşte exponenţial costurile accesării serviciilor de sănătate pentru cei din mediul rural si micile oraşe - intervin costuri de transport, cazare, pe care mulţi nu şi le permit sau şi le permit cu greu”, explică Victoria Stoiciu, expert în politici sociale în cadrul Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung România. 
 
De altfel, INS arată că în 2017, la 10.000 de locuitori în mediul rural au revenit, în medie, doar 0,4 cabinete medicale independente de specialitate, în timp ce pentru locuitorii din mediul urban au revenit 10,1 astfel de cabinete. „Apoi, e desigur şi problema legată de faptul că sănătatea, ca şi educaţia, e gratuită doar pe hârtie. Chiar şi pentru persoanele asigurate, actul medical presupune costuri ascunse, pe care, din nou, mulţi nu şi le permit, iar asta în condiţiile în care în România există aproape 3 milioane de persoane neasigurate”. De exemplu, pe lângă cei care au renunţat la accesarea îngrijirilor medicale pentru că nu consideră că şi le permit, se adaugă şi aproximativ 70,000 de persoane care au declarat în cadrul studiului INS că nu au putut accesa servicii de sănătate din cauza distanţei prea mari sau a mijloacelor de transport, o problemă întâlnită într-o mai mare măsură de persoanele din mediul rural.
 
70.000 
de persoane nu au putut accesa servicii de sănătate din cauza distanţei prea mari sau a mijloacelor de transport
 
 
Discrepanţe între bărbaţi şi femei
 
Pe lângă diferenţele întâlnite între locuitorii din mediul rural şi cel urban, datele INS arată şi discrepanţe semnificative între bărbaţi şi femei. Astfel, 345,000 de femei şi 213,000 de bărbaţi au declarat că nu au putut accesa servicii de îngrijire medicală pentru că au considerat că nu-şi permit. 
 
Un motiv important pentru această discrepanţă poate fi găsit în riscurile de sărăcie diferite cu care se confruntă bărbaţii şi femeile. „În special dacă ne referim la femeile în vârstă (peste 55 ani), atunci datele Eurostat ne arată că procentul de femei expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială e de 34%, în timp ce al bărbaţilor e de 29%. Avem, deci, o diferenţă de 5 puncte procentuale”, precizează Stoiciu. 
 
Efectele accesului inegal la servicii de sănătate
 
Datele utilizate de analiza Monitorului Social scot la iveală posibile efecte îngrijorătoare. Pe scurt, atunci când incapacitatea financiară de a accesa servicii de sănătate devine atât de răspândită, problemele de sănătate netratate ale populaţiei devin cronice. Astfel, 19,5% din populaţia aflată în ţară suferă din cauza unei afecţiuni cronice sau invalidităţi. Atunci când procentul este defalcat pe categorii de vârstă, datele arată că 2,4% dintre aceştia sunt adulţi tineri sau foarte tineri (16-49 ani), în timp ce 5,5% au vârste curprinse între 50 şi 64 de ani, iar 11,6% au vârste de peste 65 ani.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: