În acest context am văzut şi recenta cercetare a TrendScan despre socialism şi toleranţă faţă de minorităţi sexuale din România. Întrebările sunt adecvate, bine formulate şi interesante, rezultatele aşijderea, studiul e asociat cu Sebastian Lazăroiu, unul dintre cei mai cunoscuţi sociologi din România, însă există o problemă. Cercetarea nu studiază pe cine spune că studiază.

Pretenţia studiului ar fi că propune o cercetare validă a „întregii populaţii de utilizatori de Internet din România de peste 18 ani şi din mediul urban, cu o minimă marjă de eroare”, adică 6,5 milioane de oameni sau, în cuvintele lui Sebastian Lăzăroiu, măcar 4 milioane de români. După standarde uzuale, cercetarea de faţă nu este una ştiinţifică. Motivele sunt multiple şi oscilează de la tehnice (sampling frame necorespunzător; recrutarea eşantionului etc.) la unele destul de practice (ponderarea făcută după un studiu Gallup din 2010 presupune că populaţia cu acces la internet nu s-a schimbat de atunci). Sondaje via Internet au fost folosite în multe părţi din lume cu succes, mai ales pentru populaţii speciale, greu accesibile altfel, însă această cercetare nu poate intra la socoteală. Discuţia tehnică probabil nu îşi are locul aici, iar autorii înşişi au admis faptul că cercetarea online a fost folosită mai degrabă drept conversation starter decât ca studiu ştiinţific.

Totuşi, după părerea mea, tocmai slăbiciunile clare ale acestui studiu îl fac interesant dintr-un alt motiv, care nu a fost discutat până acum de către autori. Puţinele date metodologice oferite de TrendScan şi iVox.ro (în special cele despre auto-selecţia respondenţilor) sugerează că această cercetare ar putea fi generalizată pentru populaţia de utilizatori interesaţi de politică şi foarte activi pe web – populaţie pe care mulţi jurnalişti sau lideri de opinie din România au ajuns să-i cunoască drept „forumişti” sau oamenii care populează forumurile de discuţii din subsolul articolelor politice din România. Practic, eşantionul este format din oameni autoselectaţi ca interesaţi de probleme politice, dornici să se exprime în legătură cu acestea, cu timp liber de petrecut în faţa computerului, cu consum mare de internet şi alţi factori care se potrivesc cu precădere populaţiei de comentatori online. 

Această cercetare – şi, probabil, viitoarele cercetări oferite de iVox şi TrendScan – ne oferă posibilitatea nesperată de a înţelege câteva din gândurile şi opiniile acestor indivizi. Cea mai importantă trăsătură a acestui public este că la 12 din cele 15 întrebări mai mult de jumătate din respondenţi ocupă poziţiile extreme (1 sau 10) pe scala de răspuns – lucru destul de rar întâlnit într-o cercetare pe populaţii largi. Aceşti oameni sunt foarte siguri pe ei, convinşi de dreptatea opiniilor pe care le exprimă şi prea puţin tentaţi de nuanţă. La cele mai multe astfel de întrebări, respondenţii sunt puternic polarizaţi. Orice minimă analiză de conţinut a comentariilor la articole politice confirmă această tendinţă.

Forumiştii sunt polarizaţi şi aplecaţi către polemică – deseori de o combativitate neobişnuită. Aceştia au o părere clară despre cum trebuie să arate lumea, iar ideologia lor poate fi cel mai uşor descrisă ca populistă – fie populism ultra-liberal, fie, mai rar, populism tradiţionalist. Singurele probleme pe care combativitatea lor nu transpare şi în răspunsurile oferite sunt fie problemele ceva mai tehnice, precum paritatea franc elveţian-leu, fie problemele puţin dezbătute până acum, precum o lege pentru ca o treime dintre parlamentari să fie femei sau drepturile angajaţilor cu 3 copii sau mai mulţi. Chiar şi aici, răspunsurile extreme acoperă măcar 35-40% din totalul răspunsurilor, ceea ce oricum sugerează un grad mare de polarizare.

Discutarea datelor în sine pare mai puţin importantă în acest moment decât realizarea faptului că, probabil din greşeală, TrendScan şi iVox au scos la iveală o modalitate bună de a sonda şi înţelege mai bine această populaţie atât de greu de studiat în mod normal. Reuşita lor este în mod cert remarcabilă, dacă este înţeleasă corect, şi poate ajuta, pe termen lung, la o mai bună înţelegere a felului în care funcţionează o bucată mică, dar foarte dinamică şi influentă a dezbaterii noastre online.