O elevă olimpică acuză o organizaţie din Coaliţia pentru Familie că se promovează pe spatele olimpicilor

O elevă olimpică la Istorie acuză Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie (APOR), care face parte din Coaliţia pentru Familie, că încearcă să se promoveze folosindu-se de olimpicii naţionali. Reclamaţia fetei vine după ce mai mulţi dintre aceştia au primit o invitaţie la „Gala Olimpicilor APOR”, în care li se transmite că „prezenţa este obligatorie”.

Tânăra i-a adresat o scrisoare deschisă Lianei Stanciu, preşedintele APOR, în care explică motivele pentru care nu va participa la gală şi va refuza premiul oferit de asociaţie. În scrisoarea sa, eleva îi acuză inclusiv pe reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care au permis ca pe invitaţii să fie trecută prezenţa obligatorie, scrie Digi 24.

Redăm în continuare textul integral al scrisorii publicate de elevă: 

„Sunt unul dintre cei 12 elevi despre care mi s-a comunicat că ar fi invitaţi să participe la o acţiune denumită ”Gala Olimpicilor APOR”. În textul invitaţiei nu se explică înţelesul exact al termenului de ”Olimpic APOR”, dar nu cred că eu sunt unul dintre ei. Nu am nicio legătură cu organizaţia dumneavoastră şi, din motive pe care le voi explica mai jos, nici nu îmi doresc acest lucru.

Este adevărat că, aşa cum se precizează în invitaţie, am făcut parte ”din lotul naţional din Municipiul Bucureşti, la Olimpiada de Istorie, 2018, Alba Iulia” dar, din câte ştiu, această competiţie nu a fost organizată de APOR. Până în acest moment nu am aflat despre vreo contribuţie a organizaţiei dumneavoastră la desfăşurarea, pregătirea sau vreuna dintre etapele concursului. Dacă această contribuţie există şi dacă aş fi fost informată despre acest lucru, nu aş fi participat.

Consultând mijloacele prin care vă promovaţi, am constatat că evenimentul similar de anul trecut deţine un loc de frunte în comunicarea dumneavoastră: este primul lucru care apare în conţinutul paginii ”Acasă” din site, iar fotografiile în care apar şi elevii premiaţi constituie ”coperta” şi deschiderea paginii de Facebook. Am mai remarcat că, în 2017, ”Olimpicii APOR” au fost cei de la disciplinele Religie şi Chimie.

Observ că APOR desfăşoară o intensă activitate în domeniul disciplinei Religie, lucru precizat foarte clar şi de numele său dar şi de ”Textul programatic al APOR”. Nu am reuşit însă să identific absolut nimic în legătură cu eventuale implicări ale APOR în ceea ce priveşte Chimia, Istoria sau orice altă disciplină ştiinţifică. Singurul dumneavoastră interes pare a fi acela de a avea cu ce să vă promovaţi cauza şi ideile. Este un interes perfect legitim, susţin cu ardoare dreptul oricui de a milita pentru lucrurile în care crede, dar nu mi se pare corect să facă acest lucru servindu-se de performaţe obţinute de alţii şi cu care persoana în cauză nu are vreo legătură.

De asemenea, am remarcat o maximă grijă ca, în tot ceea ce afirmaţi, să nu faceţi vreo discriminare între diversele religii. Ba chiar, unul dintre primele lucruri prin care definiţi APOR este: ”organizaţie non-guvernamentală [...] fără afiliere confesională”. Dar colaboraţi constant numai cu Biserica Ortodoxă. Cu reprezentanţii celorlalte culte pare că vă întâlniţi doar la activităţi la care sunteţi invitaţi de către instituţiile publice. Iar când daţi premii, îi recompensaţi doar pe olimpicii ”de la disciplina Religie, cultul ortodox”. Nu ştiaţi că Olimpiadele se organizează şi pentru alte confesiuni? Sau urmează să restabiliţi echilibrul în acest an?

Despre modul în care priviţi situaţia elevilor şi a părinţilor care, eventual, chiar sunt "neafiliaţi confesional" şi nu aderă la nicio religie, cred că este lipsit de sens să discutăm. Punctul 7 din ”Textul programatic al APOR” rezolvă orice eventuală dilemă în această chestiune: "[...] Educaţia fără religie înseamnă şcoală fără suflet, neam fără Dumnezeu şi fără identitate."

În sfârşit, dar nicidecum cel mai lipsit de importanţă, am constatat că APOR face parte din Coaliţia pentru Familie. Această ”iniţiativă civică fără personalitate juridică” este fervent angajată public într-un demers de revizuire a Constituţiei. Acest tip de acţiune, firesc, se adresează exclusiv persoanelor cu drept de vot. Cei mai mulţi dintre elevii cu imaginea cărora vă promovaţi iniţiativele şi opiniile sunt minori. Faptul că îi recompensaţi cu premii în bani nu justifică, ci agravează situaţia.

În plus, multe dintre luările de poziţie publice ale APOR contravin flagrant valorilor şi principiilor după care îmi trăiesc viaţa. În opinia mea, organizaţia dumneavoastră nu încearcă să educe în spiritul unor principii, ci încearcă să impună în societate o serie de convingeri personale ale membrilor.

N-am nicio îndoială că ideile pe care le promovaţi au o largă susţinere. Dar atunci când un punct de vedere este impus prin forţa votului majoritar în detrimentul altora, minoritare, vorbim despre ceea ce se numeşte ”tirania majorităţii”. Dacă dumneavoastră consideraţi că faceţi educaţie, cu tot respectul, vă rog să-mi permiteţi să vă atrag atenţia că metoda dumneavoastră pedagogică este cea a nuielei pe spate şi a riglei la palmă.

Tot ceea ce transmiteţi celor pe care credeţi că îi educaţi este că trebuie să se prefacă obedienţi, cuminţi, până când se vor face suficient de mari ca să poată să-i răspundă opresorului cu aceeaşi monedă.

Trebuie să recunosc faptul că mi-am format un punct de vedre despre APOR destul de ”pe fugă”, în puţinele momente de răgaz pe care l-am avut, în plină perioadă de teze, între anunţul dumneavoastră şi termenul la care a trebuit să vă dau un răspuns. Este posibil să greşesc în aprecierile mele şi, dacă voi constata acest lucru, îmi voi cere scuze public. Dar, deocamdată, nu sunt deloc convinsă de justeţea demersului dumneavoastră. În consecinţă, refuz premiul pe care intenţionaţi să mi-l acordaţi. Dacă el constă în bani, la fel ca anul trecut, cred că sunt multe locuri în sistemul educaţional unde orice contribuţie ar fi binevenită.

Chiar îndrăznesc să vă sugerez ca, anul viitor, în loc să cheltuiţi cu festivităţi pompoase şi premii pentru care nimeni nu a concurat, să încercaţi, de exemplu, să dotaţi un laborator de ştiinţe al unei şcoli. Cred că toate au mare nevoie şi consider că o astfel de acţiune ar fi mult mai convingătoare.

O ultimă remarcă: sunt convinsă că Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a primit cu mare bucurie, chiar cu uşurare, iniţiativa dumneavoastră. Mulţi dintre cei care lucrează în sistemul de educaţie public şi cu care am avut ocazia să vorbesc de-a lungul timpului şi-au exprimat regretul că nu există fonduri mai mari din care să fie recompensaţi elevii merituoşi şi cadrele didactice performante. Dar nu cred că este corect faptul că i-aţi convins pe reprezentanţii acestei instituţii ca, pe o invitaţie care poartă antetul unor autorităţi publice şi semnăturile unor angajaţi ai acestora, atunci când este vorba despre o acţiune a unei entităţi din afara sistemului Educaţiei Naţionale, să treacă menţiunea ”prezenţa elevilor este obligatorie”.

În final, vreau să îi asigur din nou pe membrii APOR că acţiunea mea nu este îndreptată împotriva dreptului dumnealor de a promova ideile în care cred. Dar îi rog să facă acest lucru fără să încalce dreptul meu de a nu fi de acord cu mijloacele şi modalităţile pe care această organizaţie înţelege să le folosească. Aceasta este o scrisoare deschisă şi, în consecinţă, publică, pentru că la fel este şi activitatea în care aţi dorit să mă implicaţi fără să cereţi acordul meu şi al părinţilor mei.

Vă informez oficial că, împreună cu părinţii mei, vă solicităm ferm să nu folosiţi public numele meu, orice imagine în care apar şi orice fel de alte date personale. Suntem de acord să faceţi publice numai conţinutul acestei scrisori deschise şi/sau al auto-prezentării pe care mi-aţi solicitat-o şi numai integral.

Respect şi chiar sunt decisă să acţionez prin toate mijloacele pentru libertatea de opinie şi dreptul de liberă exprimare al membrilor APOR şi al tuturor ”fiinţelor umane născute libere şi egale în demnitate şi în drepturi”.

Cu acest respect, vă salut!
DS”