"Nu loviţi în fraţii voştri!"

>> Acesta este apelul comunităţii italienilor din Brezoi, un oraş din judeţul Vâlcea. Italienii s-au stabilit aici de peste 100 de ani, fugind de sărăcia din Peninsulă. Italienii


>> Acesta este apelul comunităţii italienilor din Brezoi, un oraş din judeţul Vâlcea. Italienii s-au stabilit aici de peste 100 de ani, fugind de sărăcia din Peninsulă.

Italienii stabiliţi în România le bat obrazul conaţionalilor lor, care, la ora asta, dau cu pietre în românii aflaţi la muncă în Peninsulă. Am ajuns, zilele trecute, la o comunitate de italieni de pe Valea Oltului, în oraşul Brezoi, unde trăiesc peste 300 de urmaşi ai celor care au emigrat din Italia în România, începând din 1850.

Am vorbit cu decanii de vârstă ai comunităţii, dar şi cu şefa italienilor din această localitate. Toţi au spus acelaşi lucru, că italienii de azi nu trebuie să uite cum, în urmă cu mai bine de 100 de ani, bunicii şi străbunicii lor mureau de foame în Italia, au fugit în America sau în alte părţi, unde au fost rău trataţi, dar numai în România au fost bine primiţi.


Aşa e "roata" istoriei, se tot învârteşte, spun azi italienii din Brezoi, un orăşel care are în total vreo 6.000 de suflete, aflat în locul în care Lotrul se varsă în Olt. "Azi, românii fug în Occident, la trai mai bun. Dar cu peste 100 de ani în urmă se întâmpla invers. Italienii au fugit de foametea de la ei din ţară", spune Aurora Riccobon, 94 de ani, decana de vârstă a comunităţii italienilor din acest oraş. Femeia povesteşte că bunica ei era gravidă când a venit în România.

"Mama mea s-a născut aici". Brezoiul era, în 1850, o comună cu aproape 2.000 de oameni, dar se găsea de muncă în construcţii sau la exploatarea lemnului. Şefa de azi a comunităţii italienilor, Elena Butolo, spune că abia acum se aşterne pe hârtie monografia oraşului, în care vor fi trecute informaţii şi despre italienii de aici. "Au venit din Italia oameni din provinciile Udine sau Friuli, din nordul ţării.

Primele familii ajunse la Brezoi au fost Dandrea, Ricobono, Orfeo, fraţii Buttolo, fraţii Buzzi, fraţii Olivotto". Unii s-au făcut plutaşi, transportau lemnul pe Lotru. "Au plecat italienii, în vremurile acelea, în grupuri masive, în America, în alte părţi. Dar numai în România au fost bine primiţi. Italienii de azi nu trebuie să uite acest lucru, să nu-şi lovească fraţii la greu", adaugă doamna Riccobon.

Căsătorii mixte

Ceea ce se ştie acum, din documentele scoase la lumină, este că în Brezoi erau aproximativ 400 de italieni, în jurul anului 1850. Au muncit aici, şi-au făcut case, iar românii i-au ajutat pe emigranţi să zidească până şi o biserică de rit catolic, care există şi azi, apoi s-a ridicat o şcoală în care copiii românilor şi cei ai italienilor învăţau umăr la umăr.

Au urmat căsătoriile mixte, ca să nu mai spunem că italienii au învăţat româneşte, iar românii au început s-o "rupă" pe limba lui Michelangelo. La care primăriţa din Brezoi, Elena Corotchi, adaugă faptul că nu e sărbătoare de peste an, chiar şi acum, a italienilor sau a românilor, la care celor două comunităţi să nu fie împreună.

Apoi o cunosc pe Mariana Puiu, de 88 de ani, care are sânge italian, dar şi-a dăruit sufletul unui român, cu care a fost măritată o viaţă. "Mă doare sufletul când văd ce se întâmplă zilele astea în Italia. Nu aşa trebuie să fie fraţii între ei, mai ales că românii s-au purtat bine cu noi, când nouă ne-a fost greu, ei nu ne-au considerat pe noi oameni de mâna a doua, nu am fost priviţi niciodată ca nişte emigranţi, nu s-au făcut diferenţe, că tu eşti italian şi eu român", oftează femeia.

Apel la calm

Tot "roata" istoriei a făcut ca azi, în Italia, să fie plecaţi cel puţin 200 de români din Brezoi. Şefa comunităţii italienilor din Brezoi îmi povesteşte de o vecină a sa, doamna Veronica, aflată la muncă în Peninsulă, de la care a aflat, zilele trecute, că a fost luată de pe stradă şi dusă la secţia carabinierilor, doar pentru că are paşaport românesc. "Nu pot să cred ce se petrece acum în Italia. Trebuie să înceteze imediat toate astea. Nu trebuie acuzat un popor pentru fapta unui om", e apelul unei italience pentru conaţionalii săi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: