Noua listă de compensate: cele mai multe medicamente la preţ redus - pentru cancer, diabet şi boli reumatice

Noua listă de compensate: cele mai multe medicamente la preţ redus - pentru cancer, diabet şi boli reumatice

Reprezentanţii pacienţilor au ieşit în stradă, reclamând dezinteresul guvernanţilor faţă de cei cu boli cronice

Cele mai multe medicamente incluse pe noua listă de compensate, care ar putea intra în vigoare odată cu pachetul serviciilor de bază, cel mai probabil de la 1 martie 2014, sunt pentru cancer, diabet, boli reumatice, dar şi pentru prevenirea accidentelor vasculare şi hepatitele virale, potrivit ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Medicii şi pacienţii acuză amânări nejustificate, în condiţiile în care lista nu a mai fost actualizată din 2008.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noua listă a fost elaborată de 16 comisii cu peste 120 medici, profesori şi academicieni, a precizat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu duminică, într-o conferinţă de presă, relatează Mediafax.

Specialiştii din comisii propun ca din cele 130 de molecule admise pe noua listă, 120 să fie prescrise utilizându-se protocoale specifice, care vor fi obligatorii.

Propunerea este făcută după analizarea a 167 de dosare depuse la Ministerul Sănătăţii (MS), din care 130 au fost admise, 36 respinse, iar un dosar nu a fost evaluat, fiind incomplet. "Comisia şi-a asumat această propunere de listă", a subliniat ministrul Sănătăţii.

Impact bugetar de 500-700 de milioane de lei în 2014

Impactul bugetar al introducerii noii liste este estimat, pentru 2014, la o sumă între 500 şi 700 de milioane de lei, care va fi acoperită integral din taxa clawback, a precizat Nicolăescu.

"Dacă guvernele 2009-2012 ar fi actualizat lista măcar în fiecare an, atunci impactul bugetar ar fi fost de numai 10%, o singură dată, ceea ce ar fi însemnat că nu s-ar fi ajuns la cazuri în care pacienţii să moară pentru că nu sunt molecule", a adăugat ministrul Sănătăţii.

Draftul listei compensatelor, publicată luni

Eugen Nicolăescu a mai spus, pe de altă parte, că luni va fi postat pe site-ul ministerului, la secţiunea transparenţă decizională, proiectul de hotărâre de guvern privind actualizarea listei medicamentelor compensate, după care procedura legată de aceasta va continua.

"Până în 9 ianuarie, vor putea fi depuse contestaţii, iar pe 11 ianuarie se va constitui comisia de soluţionare a constestaţiilor şi până la maximum 24 ianuarie aceste contestaţii trebuie soluţionate, astfel încât, la sfârşitul lui ianuarie, proiectul sa fie înaintat Guvernului, spre aprobare", a explicat ministrul Sănătăţii.

Potrivit MS, cele mai multe molecule şi indicaţii terapeutice de pe noua listă sunt pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante) şi hepatite virale.

De asemenea, lista conţine, printre altele, medicamente pentru insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore.

Listă cu ”filtre”. Forma finală, publicată la finele lui 2014

Ministrul Sănătăţii a explicat că la realizarea listei a fost utilizată, pentru prima dată, o procedură complexă, europeană, cu multe "filtre".

Nicolăescu a mai spus că evaluarea economică a fost făcută prin analize de impact bugetar. "E prima dată când se propune o listă elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel naţional. Metodologia s-a bazat pe respectarea acordurilor cu FMI, BM şi CE", a mai spus el.

Ministrul a adăugat că în primul semestru din 2014 va fi făcută o revizuire a întregii liste de compensate şi gratuite, iar în semestrul al doilea va fi alcătuită o "listă finală", care "să dea tuturor garanţia că poate fi suportată din bugetul pe care îl are România în domeniul sănătăţii".

"E un mesaj şi pentru industria farmaceutică", a spus Nicolăescu, în acest context.

Amânări şi mize comerciale

Dacă serviciile medicale din cele două pachete au fost deja dezbătute în mare, după trei amânări pacienţii îşi pierduseră speranţa unei noi liste a medicamentelor compensate şi gratuite, în condiţiile în care aceasta nu a mai fost actualizată din anul 2008, ţara noastră fiind codaşa Uniunii Europene în ceea ce priveşte tratamentele inovatoare. 

„Sunt multe motive pentru această amânare. În primul rând, nu au suficienţi oameni care să evalueze toate dosarele depuse de companiile farmaceutice. În al doilea rând, este nevoie de bani. În plus, decizia nu aparţine doar decidenţilor, ci trebuie trecută prin filtrul Fondului Monetar Internaţional (FMI). De cinci ani de zile suntem amânaţi încontinuu. Am impresia că aceste declaraţii sunt pur politice, sunt făcute de ochii lumii”, a explicat Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

La rândul său, profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR) susţine că pe bugetul aprobat e foarte dificil să ai criterii de includere sau de excludere a medicamentelor, adăugând că prioritare ar fi medicamentele oncologice şi cele pentru pacienţii cu HIV/SIDA, care şi-au dovedit deja eficienţa peste hotare. „În jurul unei liste de medicamente e o bătălie comercială foarte mare. Sunt bani mulţi în joc. În momentul de faţă, România se află pe locul doi la nivel european în ceea ce priveşte compensarea. Practic, facem un efort foarte mare pentru a acoperi consumul de medicamente. Oricum, nu e de mirare că se întârzie termenul, date fiind opiniile contradictorii ale specialiştilor. Nu orice medicament nou e şi cel mai bun”, a explicat medicul. 


Ce servicii medicale prevede noul pachet de bază pus în dezbatere duminică

Noul pachet de bază prevede o singură consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii în trei luni în cazul pacienţilor "cu risc normal", care au o problemă nouă sau acută de sănătate. Oficialii au stabilit şi de câte consultaţii vor beneficia tinerii până la 18 ani, dar şi pachetul pentru femeile însărcinate.

Pachetul minimal de servicii cuprinde urgenţe, planning familial, naşteri, monitorizare lehuze

Noul pachet minimal de servicii de sănătate - al cărui proiect a fost lansat în dezbatere publică, duminică, de Ministerul Sănătăţii - include asistenţă medicală de urgenţă, planning familial, monitorizare gravide şi lehuze, precum şi consultaţii pentru cazuri acute.

Promisiuni nerespectate

Promisiunile publice făcute de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii cu privire la pachetul de bază şi lista medicamentelor compensate nu au fost respectate, potrivit Coliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).

Lista medicamentelor, amânată din nou. Pacienţi cronici: Ministerul Sănătăţii nu-şi onorează promisiunile

Promisiunile Ministerului Sănătăţii legate de pachetul de bază şi de lista medicamentelor compensate rămân neonorate, astfel că mulţi pacienţi nu ştiu în ce măsură vor avea acces la tratamente noi sau la servicii medicale în 2014, consideră Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Observatorul Român de Sănătate: noul pachet de bază transferă costurile actului de îngrijire pe umerii pacienţilor

Chiar dacă noul pachet de servicii medicale de bază are un conţinut cuprinzător, trăsătura sa fundamentală este deplasarea unei părţi din costul actului de îngrijire asupra pacientului. Deşi serviciile acoperite sunt acum mai transparente pentru asiguraţi, pachetul este în mare măsură bazat pe documente normative deja existente. Concluziile se desprind din cel mai recent raport de cercetare elaborat de Observatorul Român de Sănătate (ORS).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările