Noi cazuri de rujeolă confirmate în ultima săptămână. De ce trenează legea vaccinării în Parlament

Noi cazuri de rujeolă confirmate în ultima săptămână. De ce trenează legea vaccinării în Parlament

FOTO Adevarul

Epidemia de rujeolă se extinde. Alte 32 de cazuri noi au fost confirmate în ultima săptămână, potrivit ultimelor statistici furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP). Asta în condiţiile în care deşi vaccinarea este anunţată o prioritate pentru anul 2019, legea vaccinării trenează în Parlament de mai bine de un an.

Ştiri pe aceeaşi temă

Concret, alte 32 de cazuri nou-confirmate de rujeolă au fost raportate în ultima săptămână, astfel că numărul îmbolnăvirilor a ajuns la 15.587, din care 59 de decese. În ceea ce priveşte noile cazuri confirmate, în Prahova au fost raportate zece cazuri, în Bucureşti - nouă, în Bihor - şase, în Buzău şi Teleorman - câte două, iar în Dâmboviţa, Ilfov şi Sălaj - câte un caz. 
 
În ciuda numărului mare de îmbolnăviri înregistrat de România de la debutul epidemiei, legea vaccinării zace în Parlament. „Stadiul pe lege este acelaşi, nu s-a mai întâmplat nimic”, a explicat, pentru „Adevărul”, şeful Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, medicul Florin Buicu. Concret, după ce în 2017 au fost depuse foarte multe amendamente la lege, dezbaterea a stagnat. „Este dovadă de iresponsabilitate”, spune doctorul Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF). 
 
„Probabil că încă se mai discută despre principiile care sunt prezente în lege. Din punctul meu de vedere, legea vaccinării ar trebui să fie o urgenţă pentru sistemul sanitar românesc pentru că ea practic rescrie procesul de vaccinare, rescrie care sunt instituţiile şi care sunt rolurile, dar şi care sunt sancţiunile pentru fiecare dintre participanţii la acest proces de vaccinare. A întârzia, mai ales în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii consideră vaccinarea o prioritate, este o iresponsabilitate politică”, a explicat medicul de familie. 
 
„Legea vaccinării a intrat anul trecut în dezbatere parlamentară, a parcurs în aproximativ o lună prima cameră sesizată şi anume Senatul, unde a fost votată cu 99 de voturi şi o singură abţinere, după care a intrat în Camera Deputaţilor, forul decizional, şi aici s-a blocat totul”, a completat specialistul. 
 
Unde s-a blocat proiectul 
 
Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, pe 23 octombrie, Senatul a votat legea, cu amendamente, iar pe 30 octombrie, Camera Deputaţilor a înregistrat proiectul, care a fost trimis ulterior pentru avize la mai multe comisii de specialitate. Pe 7 noiembrie 2017 s-a primit avizul de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, ulterior, pe 22 noiembrie 2017 s-a primit avizul de la Comisia pentru administraţie publică şi pe 28 noiembrie 2017 s-a obţinut avizul de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Totuşi, în opinia specialiştilor, problema principală este reprezentată de introducerea obligativităţii vaccinării. 
 
„Obligativitatea nu reprezintă un scop în sine, ci este un instrument creat pentru o anumită categorie de populaţie care refuză în mod absolut nejustificat vaccinarea. Nu ne referim la cei care sunt ezitanţi, ci la cei care, pur şi simplu, refuză imunizarea pentru că aşa consideră ei că este necesar. Având în vedere că ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, s-a deplasat personal în anumite comunităţi pentru a promova vaccinarea şi, cu toate acestea, nu se trece de pragul de 85% pentru ROR (rubeola, rujeolă, oreion) şi pentru hexavalent, pentru a atinge acel procent de 95% recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, trebuie folosit inclusiv instrumentul obligativităţii”, a completat vicepreşedintele SNMF.
 
Părinţii nu-şi asumă nevaccinarea
 
Lucrurile sunt foarte vagi, arată şi medicul de familie Daniela Ştefănescu. Potrivit acesteia, în 2018 unii părinţi au semnat în fişă că refuză vaccinarea, alţii au spus că vin la o dată ulterioară pentru imunizarea micuţilor, ceea ce nu s-a mai întâmplat. 
 
„Deci nu-şi asumă nevaccinarea. Avem nevoie de această lege, sunt şi alte ţări care au un asemenea act normativ, care prevede obligativitatea. Însă până la obligativitate proiectul prevede şi anumite etape, respectiv informarea părinţilor şi aşa mai departe. Din păcate, vedem că sunt în continuare cazuri de rujeolă deşi ceva mai puţine”, a explicat Daniela Ştefănescu. 
 
Pe lângă obligativitate, un alt element care a stârnit dezbateri în spaţiul public îl reprezintă faptul că părinţii pot fi amendaţi cu până la 10.000 de lei dacă refuză să imunizeze copiii. De asemenea, pentru a intra în colectivitate, copilul ar trebui să aibă mai multe vaccinuri obligatorii. În ceea ce priveşte intrarea în şcoală, dacă elevul nu are vaccinurile făcute, acestea trebuie recuperate.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările