Nebuloasele căi ale vaccinării

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
miting

În România, campania de imunizare s-a cam împotmolit, deşi premierul Cîţu promitea în aprilie pentru iunie zece milioane de vaccinaţi. Ţinta nu va fi atinsă şi nu doar conspiraţioniştii sunt de vină, ci şi autorităţile.

Piesa cu care Teatrul Naţional din Bucureşti s-a redeschis, sâmbătă seară, pentru public, la câteva ore după ce Guvernul a decis relaxarea restricţiilor antipandemice, se petrece în viaţa unui personaj care-şi umple existenţa şi se ascunde de realitate într-o lume din beţe de chibrite. O construcţie la fel de fragilă precum certitudinile crizei medicale care a răvăşit lumea de peste un an. Nu ştim de unde a venit virusul, nu ştim cât de des se va reaşeza genetic pentru a păcăli inovaţiile terapeutice, nu ştim dacă am ieşit sau nu din marele blocaj global, nu ştim cum va arăta ziua de mâine.

Peste drum de esplanada Naţionalului, la Fântânile de la Universitate, kilometrul zero al protestelor româneşti din ultimele trei decenii, câteva sute de oameni cu steaguri tricolore, cruci şi icoane în mâini, unii îmbrăcaţi în costume populare, enunţă sau aplaudă certitudini radicale în privinţa pandemiei, a virusului corona, a măştilor şi, desigur, vaccinului. Starea excepţională, se aude din megafoane, nu ar fi trebuit să fie prelungită, pentru că incidenţa virusului corona este în scădere iar numărul persoanelor care suferă de Covid-19 este tot mai mic. Celor 200-300 de oameni adunaţi li se transmite că renunţarea la mască este victoria lor, „jertfa” lor, dar această relaxare este doar un tertip: în locul „botniţei”, libertăţile fundamentale sunt de acum îngrădite prin vaccinarea obligatorie şi paşaportul de vaccinare. Dictatura medicală trebuie blocată prin orice mijloace.

Cui îi e teamă de vaccin

Paşaportul verde, spune unul dintre protestatarii prezenţi la mitingul de sâmbătă, este o măsură „copiată exact după paşaportul verde german, Ahnenpass. Anul viitor vom avea lagăre”. Domnul, între două vârste, poartă pe buzunarul cămăşii albastre în carouri o stea galbenă a lui David, cu înscrisul „Not Vaxed”. Nu este singurul care face această paralelă între pandemie şi Holocaust, tragedie care a început tocmai prin obligarea evreilor să poarte, ca semn distinctiv, la piept, steaua galbenă. „Am citit această treabă într-un articol englez: în America, în statul New York, s-a votat o lege pentru ca cei care sunt un pericol pentru sănătate să poată fi deţinuţi în lagăre pe termen nedefinit. Nu ştiu dacă e adevărat, că nu am fost acolo, dar am citit această treabă într-o revistă online în engleză. În America există reţeaua FEMA, 300 de lagăre, au şi ghilotine, tot ce trebuie, după plan.”

image

Un protestatar cu steaua galbenă, după modelul celei pe care o purtau evreii în Germania nazistă

Sunt factori individuali şi factori sociali care explică succesul unor teorii ale conspiraţiei, spune sociologul Cătălin Stoica. Împreună cu colegul lui Radu Umbreş, a cercetat fenomenul, în perioada pandemiei, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia României, iar o primă concluzie a fost cel puţin aparent surprinzătoare: „Nu persoanele cu nivel mai scăzut de şcolarizare îmbrăţişează cu precădere astfel de teorii ale conspiraţiei ci, dimpotrivă, cei cu nivele medii sau chiar ridicate. Foarte probabil”, explică Stoica, „cei mai educaţi se consideră şi mai bine informaţi. Este un soi de iluzie a competenţei”. Apoi, „indivizii mai puţin integraţi social - care au mai puţini prieteni, mai puţin contact cu rudele etc - au şanse mai mari de a crede în teoriile conspiraţiei”. Contează şi căile de informare alese. În plus, persoanele mai vârstnice au şanse mai mari de a îmbrăţişa teorii ale conspiraţiei decât cei mai tineri, iar conferenţiarul universitar Stoica pune această situaţie pe seama trecutului apropiat, „în comunism, când zvonurile şi teoriile conspiraţiei erau principalele surse de informare”.

Cocktail de conjuraţii şi afronturi

Fundalul sonor al protestului de sâmbătă a fost un amestec pe alocuri confuz de mesaje, de la contestarea vaccinării sau planurile lui Bill Gates până la manipularea prin presă, trecând prin iminenta apocalipsă şi pământurile cumpărate în Ardeal de Guvernul Ungariei. La fel au sunat şi argumentele unui alt participant la miting care a atras atenţia prin combinezonul alb cu steaua galbenă a lui David atât pe faţă, cât şi pe spate, purtând înscrisurile „Eu nu mă vaccinez” şi, respectiv, „Opriţi genocidul vaccinist”. Nu pune sub nici un fel la îndoială asemănările dintre anii 30 ai secolului trecut şi zilele noastre: „Avem de-a face tot cu un genocid. Eu nu sunt antivaccinist. Dar acestea nu sunt serurile acelea clasice. Sunt doar nişte seruri modificate genetic, pentru controlul total”, cu scopul reducerii populaţiei planetei şi a transformării omenirii rămase într-o masă amorfă care să nu mai deranjeze în vreun fel autoritatea. 

Cătălin Stoica nu are date care să ateste ipoteza că cineva ar avea interesul să menţină confuzie în spaţiul public. Dar „putem specula - şi nu neapărat în registru conspiraţionist - că e vorba de influenţa unor diverse grupuri, cum ar fi cel al antivacciniştilor care îşi transmite mesajele prin intermediul social media”. Sociologul vorbeşte şi despre un „rol nefericit” jucat de televiziunile de ştiri cu audienţe mari, care „au promovat mesaje extrem de confuze şi controversate, au promovat personalităţi din lumea artistică sau mai ştiu eu de unde, multe scoase de la naftalină, care sunt împotriva vaccinurilor în general sau care contestă realitatea virusului, a pandemiei. Nu trebuie să gândim însă la modul conspiraţionist. Pur şi simplu, nişte oameni care au statut de personalitate publică, au fost promovaţi de dragul audienţei de diverse canale media, îndeosebi televiziuni”.

image

Anti-vacciniştii au ieşit în stradă sâmbătă

Rechiziţionarea victimelor nazismului în actualele proteste împotriva unor măsuri sanitare este un fenomen observat nu doar în România. Sophie Scholl, recent comemorată pentru curajul de a se opune regimului nazist, a fost introdusă în discursul protestatarilor germani antivaccin, aşa numiţii Querdenkeri, care pretind că refuză să se lase manipulaţi şi aliniaţi la o gândire unică impusă de autorităţi, care pun la îndoială atât legitimitatea statului cât şi media tradiţională. La recente proteste faţă de restricţiile pandemice, tot în Germania, unele pancarte au trivializat lozinca de pe poarta lagărului de concentrare de la Auschwitz, „Arbeit macht frei”, parafrazată cinic „Vaccinarea eliberează”. Astfel de gesturi sunt „un revizionism de prost gust aplicat istoriei şi tind să delegitimeze democraţia germană, fondată chiar pe lecţiile trase din perioada naţional-socialismului”, a comentat, pentru televiziunea publică din Bavaria, Jens-Christian Wagner, istoric al celui de-al Doilea Război Mondial, specializat în studiul şi cultura memoriei colective.

Statul, confuz şi perseverent în greşeli

Duminică, 16 mai, la ora 16, comitetului de coordonare a vaccinării din România raporta un total de aproape patru milioane de persoane imunizate. Din cei 101 mii care au primit vaccinul în ultimele 24 de ore, 49 au raportat reacţii adverse. Media naţională a acestora, de la începutul campaniei de imunizare, este de 2,3 cazuri la mia de persoane. În urmă cu o lună, premierul Florin Cîţu prognoza zece milioane de vaccinaţi până la sfârşitul lui iunie. Această cifră nu va putea fi atinsă, a recunoscut-o însuşi şeful Guvernului, în vreme ce preşedintele Klaus Iohannis a enunţat un alt ritm de imunizare: „Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane”. 

E foarte posibil, însă, ca România să fi atins un plafon al vaccinaţilor, în condiţiile în care serurile sunt la liber, imunizarea se face fără programare, dar entuziasmul este relativ scăzut şi „va scădea foarte mult pentru că, în momentul de faţă, nu există nici o modalitate de validare a faptului că te-ai vaccinat”, după cum a comentat profesorul de politici de sănătate Răzvan Cherecheş, într-un interviu la Digi FM. Şi i-a criticat pe politicieni, care ar trebui „să-şi asume responsabilitatea” să ofere „facilităţi suplimentare pentru cei vaccinaţi, pentru că reprezintă un risc mai mic şi pentru ei dar şi pentru cei din jur”.

Intenţia de imunizare este influenţată şi de ceea ce au aflat oamenii despre aceste vaccinuri, uneori din mass-media care a permis alimentarea suspiciunilor, a comentat pentru Deutsche Welle sociologul Cătălin Stoica. Destule „semne de întrebare care hrănesc reticenţa faţă de vaccinare au de a face şi cu teorii ale conspiraţiei, fie legate de originea virusului corona, fie de realitatea propriu-zisă a bolii”. Mai sunt şi elemente ce ţin de cei care au promovat campania de imunizare. Or, autorităţile din România nu par să fi învăţat din propriile greşeli, comise când erau mediatizate măsurile de prevenţie: „Au apărut în primul rând politicienii, factorii guvernamentali care încercau să explice şi să promoveze măsurile sanitare luate. Ar fi trebuit împinşi în faţă experţii. În România, dar nu doar aici, oamenii au mai multă încredere în experţi decât în lideri politici”, susţine Stoica. „A fost o problemă de arhitectură instituţională a campaniei de vaccinare. Cei care au schiţat-o au acordat o importanţă foarte redusă medicilor de familie, de exemplu. Altfel vorbeşti şi poţi fi convins de o persoană în care ai încredere, pe care o cunoşti, care poate ţi-a salvat viaţa, decât de colonelul Valeriu Gheorghiţă”, coordonatorul campaniei de vaccinare. 

În fine, cel puţin în privinţa României, cifrele ce atestă o reticenţă faţă de vaccinare trebuie filtrate şi prin detaliul infrastructură. „Poate oamenii s-ar vaccina, dacă ar avea unde. Nu trebuie să uităm că 44% din populaţia ţării trăieşte în mediul rural. Îi mai adăugăm pe cei din oraşele mici şi foarte mici, unele dintre ele comune făcute peste noapte oraş, unde nu ai acces să te vaccinezi, chiar dacă ai dori”, adaugă conferenţiarul universitar.

Pus într-o perspectivă comparată, valul de scepticism din România nu înregistrează însă valori radical diferite de media europeană. „Nu suntem unici sau excepţionali nici din acest punct de vedere”, conchide Stoica.

Cristian Ştefănescu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite