Săptămâna trecută, am văzut proteste la Bucureşti, la Kassel, la Londra, la Helsinki şi în multe alte oraşe europene, am văzut cum s-au născut, inclusiv aici în România, profeţi ai medicinii alternative, am văzut cum se încearcă subminarea încrederii în capacitatea statelor de a gestiona pandemia; lozinca „fără botniţă“ este la ordinea zilei! Există câteva mituri care sunt vehiculate în spaţiul online şi care tot alimentează reticenţa populaţiei faţă de măsurile impuse de autorităţi.

Hai să începem cu mitul testării în masă! De la implementarea strategiei pentru testare în masă, Slovacia a ajuns în punctul de a avea cea mai mare rată a mortalităţii COVID-19 din lume – o medie de 17,82 decese raportate la un milion de locuitori. Însă, iniţiativa slovacă a fost preluată de conspiraţioniştii de pe reţelele de socializare pentru „a dovedi“ cum restricţiile de circulaţie nu sunt, în realitate, necesare, ci numai un mijloc ocult de a controla populaţia. Rezultatele imediate ale programului slovac, deşi încurajatoare, au fost rapid invalidate din cauza incapacităţii de a menţine ritmul de testare.

În România încă persistă conspiraţia paturilor de la terapie intensivă. Deşi am întâmpinat criza pandemică nepregătiţi cu locurile disponibile la ATI, acum avem 1428 (1339 avizate si 89 suplimentare). Obiectivul guvernului este să ajungem la 1600. Săptămâna trecută, numărului paturilor ATI s-au adăugat încă 190. Însă fenomenul ştirilor false a luat cu asalt declaraţiile ministrului Sănătăţii şi al prim-ministrului şi a pus sub semnul întrebării numărul actual de paturi disponibile la ATI. În Timişoara, spre exemplu, se zvonea că paturile ATI dispar peste noapte, când, de fapt, începând exact cu 18 martie, şase paturi noi au intrat în funcţiune la Spitalul Municipal.

Epidemia ştirilor false distrage atenţia românilor de la rezultatele, cu greu obţinute, de către autorităţi în lupta împotriva coronavirusului. Se derulează studii pentru identificarea de spitale noi care să se alăture celor existente în lupta anti-COVID-19, se asigură toate stocurile necesare, împreună cu echipamente de protecţie, există un plan clar pentru detaşarea personalului medical în situaţii de urgenţă, precum şi asigurarea unui transfer rapid al pacienţilor, utilizând avioane SMURD, elicopterele Ministerului de Interne, la fel ca anul trecut.

La nivelul Uniunii Europene, ne confruntăm cu altă controversă, cea a vaccinul rusesc Sputnik V. Între toate disputele de ordin geopolitic şi presiunea cu care se confruntă sistemele medicale din toată Europa Centrală şi de Est, România a ales cea mai sănătoasă poziţionare – vom aştepta decizia Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa vaccinului Sputnik V. Se estimează că România va primi aproximativ 6 milioane de doze de vaccin în martie şi aprilie prin intermediul Comisiei Europene, deci nu avem nevoie de alţi furnizori de vaccin. Campania de vaccinare din ţara noastră şi-a atins până acum toate obiectivele. Nu există vreo conspiraţie, cum ar sugera unii internauţi, împotriva sau pentru vaccinul Sputnik V. Ci numai o analiză atentă a datelor pe care le avem la dispoziţie. Răspunsul diferă de la ţară la ţară.

Mediul online, infodemic prin excelenţă, are un fel aparte de a distorsiona şi a falsifica date cu scopul de a crea senzaţionalul; din păcate, unul care nu aduce nimic bun pentru oameni. Efectul imediat al acestui fenomen este întârzierea procesului de imunizare a populaţiei şi, pe termen lung, erodarea încrederii societăţii în stat; consecinţe cu care ne vom confrunta mult timp după încetarea crizei COVID-19.