Ne dăm singuri foc la valiză: Explozia de infectări ne pune vacanţele în pericol
0
Explozia de infectări cu noul coronavirus din ultima perioadă, ce a continuat ieri cu o altă zi cu aproape 400 de noi cazuri, ameninţă vacanţele mult aşteptate din perioada de vară. Românii riscă să nu mai poată călători în ţările europene, iar zonele turistice de la noi ar putea fi închise de autorităţi pentru că nu sunt respectate măsurile impuse pentru împiedicarea răspândirii coronavirusului
Numărul mare de îmbolnăviri cu noul coronavirus înregistrat în ultimele două săptămâni în ţara noastră ar putea pune în pericol inclusiv vacanţele de vară, mult aşteptate după aproape patru luni de restricţii. Astfel, dacă acest trend negativ se menţine în perioada următoare, românii riscă să nu-şi mai poată petrece concediile în ţările din Europa, unde ar putea fi obligaţi să stea în carantină, iar zonele turistice din ţară, chiar dacă nu vor fi supuse unor noi restricţii, vor deveni nu doar supraaglomerate, dar vor prezenta şi un risc crescut de îmbolnăvire.
România, pe lista galbenă
De altfel, numărul ridicat de cazuri noi raportate în ultima perioadă a pus România pe lista galbenă a ţărilor europene, considerate nesigure, alături de Marea Britanie, Suedia, Portugalia, Bulgaria şi Polonia, ceea ce ar putea duce la viitoare restricţii de circulaţie din partea statelor europene. România, care are o rată de infectare la 100.000 de locuitori de 21,3, mult peste media europeană de 13,8, ar putea fi inclusă în categoria ţărilor pentru care carantinarea/izolarea devine obligatorie. Până acum doar patru ţări, Malta, Slovacia, Danemarca şi Estonia, au impus restricţii cetăţenilor români ce vin din ţară. În acest context, un procent şi mai mare dintre români ar putea fi nevoiţi să-şi facă vacanţele în ţară, ceea ce nu ar face decât să crească riscurile de îmbolnăvire în contextul supraaglomerării zonelor turistice şi a celor mai puţin turistice.
Nerespectarea regulilor de sănătate de către un procent ridicat din populaţie, dar şi a unui număr important de agenţi economici din industria turismului pune în pericol întreg sectorul, şi în consecinţă vacanţele şi concediile mult aşteptate. Experţii din domeniu susţin că autorităţile au cel puţin datoria de a înăspri controalele asupra agenţilor comerciali, ca aceştia să nu încerce să-şi acopere pierderile pe spinarea sănătăţii publice, în contextul în care aceştia par incapabili să se autoorganizeze singuri.
„Din păcate, chiar hotelurile în zona aceasta a litoralului, în zona de plajă, respectarea unor norme minimale într-o zonă în care, din păcate, în continuare numărul de cazuri este foarte mare a devenit atât de facultativă încât aproape a devenit o glumă. Din această perspectivă, responsabilitatea agenţilor economici este mult mai mare decât a unui consumator. Un agent economic are şi o responsabilitate cu privire la sănătatea clientului, la sănătatea consumatorului. Cred că agenţii economici nu-şi mai pun problema pe acest segment şi nu putem decât să salutăm mesajul Guvernului de înăsprire a controalelor. E important ca aceste controale să se şi întâmple, măsurile să se şi ia, şi cred că măsura cea mai adecvată nu este doar amenda, ci suspendarea activităţii, fiindcă, altfel, o amendă nu înseamnă automat o scădere a gradului de risc la care sunt expuşi oamenii, pentru că ştim că o amendă se contestă în instanţă, mai durează luni bune până se simt costurile ei. Industria turismului, care s-a plâns de pierderile suportate în această perioadă, nu poate acum să-şi scoată beneficiile pe seama sănătăţii consumatorilor.
Prin nerespectarea regulilor de siguranţă sanitară, agenţii economici nu doar că-şi sabotează propria activitate şi a propriei industrii, dar o fac pe seama sănătăţii consumatorilor şi a întregii societăţi. Sorin Mierleapreşedintele Asociaţiei Naţionale a Protecţiei Consumatorilor
Respectarea acestor reguli minimale nu este facultativă, nerespectarea lor pune în pericol sănătatea oamenilor. Cred că dacă anchetele epidemiologice demonstrează vina unor agenţi economici din această zonă în apariţia unor focare, trebuie să răspundă nu doar moral şi contravenţional, cred că ar trebui să răspundă şi din punct de vedere al unor procese unde consumatorii să-şi ceară daunele morale şi materiale. Această nerespectare a legii trebuie să înceteze, ştim cum era respectată interdicţia de fumat înainte de pandemie, care în multe cluburi şi restaurante era mai mult facultativă. Acelaşi tip de nerespectare îl vedem şi astăzi, însă impactul este mult mai dur, ei nu-şi sabotează doar activitatea propriei industrii, ci sănătatea tuturor dintre noi”, a declarat Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Protecţiei Consumatorilor.
Regulile impuse de Grecia turiştilor
Guvernul elen a introdus, începând cu 1 iulie, un nou protocol, care cere turiştilor să completeze un chestionar online cu 48 de ore înainte de sosirea în ţară, care conţine datele personale, precum ţara de origine sau ţările traversate în ultimele 15 zile. Completarea chestionarului va fi obligatorie până la data de 31 august. După completarea chestionarului, turiştii vor primi un cod de bare care va determina dacă trebuie să fie supuşi unui test de depistare a coronavirusului la sosire.
Pe baza datelor furnizate, fiecare turist va primi un cod personal QR care va fi verificat, pe telefonul său mobil sau varianta imprimată pe hârtie, la punctul de sosire. În funcţie de codul de bare, turistul va fi direcţionat spre ieşire sau spre spaţiul de testare. În acest caz, persoana va trebui să se izoleze la adresa furnizată pe chestionar, unde va aştepta rezultatele testului, potrivit noului protocol de protecţie civilă.
388 de noi cazuri, dintre care 70 doar în Bucureşti în ultimele 24 de ore
Numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns ieri în ţara noastră la 26.970, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 388 de noi îmbolnăviri. Numărul persoanelor vindecate a ajuns la 19.050, după ce alţi 138 de pacienţi au fost externaţi, şi, în plus, autorităţile au transmis că alţi 1.091 de pacienţi asimptomatici au fost externaţi, urmând a fi sub supraveghere medicală la propriul domiciliu. Bilanţul total al deceselor a ajuns la 1.651, după ce ieri au decedat alte 17 persoane - 12 bărbaţi şi 5 femei. La secţiile de terapie intensivă sunt internaţi 205 pacienţi. Au fost efectuate peste 10.400 de teste, procentul testelor pozitive fiind de 3,7%, o valoare ridicată, în media ultimei săptămâni.
Bucureştiul, pe primul loc
Cele mai multe cazuri noi de îmbolnăvire au fost înregistrate în Bucureşti, 70, ducând numărul îmbolnăvirilor din ultimele două săptămâni la 682. Capitala este urmată de judeţul Braşov, cu 47 de noi îmbolnăviri în ultima zi, şi alte 433 în ultimele 14 zile. Argeşul, un alt judeţ ce înregistrează o creştere constantă în ultima perioadă, a avut 23 de noi cazuri, ducând numărul îmbolnăvirilor din ultimele 2 săptămâni la 418. În judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Giurgiu, Gorj, Satu Mare, Sălaj, Tulcea şi Vâlcea nu au fost raportate cazuri noi.
„Săptămână de foc”, autorităţile încearcă să evite un nou vârf pandemic
Radu Ţincu, medic primar in cadrul secţiei de Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, a declarat că este necesar ca prin respectarea măsurilor sanitare să evităm un nou vârf epidemic, unul pentru care sistemul sanitar nu mai este pregătit în acest moment. „Sunt diferenţe faţă de primul vârf al acestei pandemii şi din păcate ele nu sunt neapărat încurajatoare. În primul rând, populaţia a scăzut foarte mult vigilenţa, există un fond de neîncredere în existenţa acestei pandemii, aspecte ce se traduc în nerespectarea regulilor sanitare impuse de către autorităţi. Pe de altă parte, acest vârf pe care autorităţile nu-l anticipau neapărat în acest moment, ştim cu toţii că autorităţile s-au pregătit pentru un vârf al pandemiei undeva în luna aprilie, sistemul de sănătate publică era pregătit în acel moment în totalitate pentru pacienţii cu coronavirus, iar în această perioadă, odată cu relaxarea măsurilor în mod general, şi sistemul de sănătate a început să se relaxeze, permiţând internarea pacienţilor cronici şi reluarea activităţilor normale din spitale. Astfel încât, în momentul acesta, nu mai suntem pregătiţi în aceeaşi măsură cum eram în luna aprilie, pentru a face faţă unui val foarte abundent de pacienţi cu coronavirus.
În momentul acesta nu mai suntem pregătiţi în aceeaşi măsură cum eram în luna aprilie, pentru a face faţă unui val foarte abundent de pacienţi cu coronavirus. Radu Ţincu medic Terapie Intensivă la Spitalul de Urgenţă Floreasca
De aceea este esenţial ca în zilele următoare să înregistrăm o scădere a numărului de îmbolnăviri, pentru că dacă vom continua în aceeaşi linie, spitalele de linie unu şi suport vor fi depăşite din punct de vedere al infrastructurii”, a declarat acesta. De altfel, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat luni anularea altor măsuri de relaxare în contextul în care avem o creştere rapidă a numărului de cazuri. „Suntem într-un moment în care gestionăm viitorul acestei pandemii. Acu 3-4 săptămâni eram pe pantă descendentă, cu rată de transmitere 0,6-0,7, număr de cazuri care scăzuse sub 200. A urmat cea de-a treia perioadă cu măsuri de relaxare, weekendurile prelungite, poate şi unele îndemnuri la nerespectarea unor reguli şi bagatelizarea acestei pandemii şi am tot observat foarte rapid creşterea numărului de cazuri noi”, a spus acesta.
Agenţii economici îşi pierd autorizaţia de funcţionare
În contextul în care în weekend au fost semnalate nenumărate cazuri de nerespectare a regulilor sanitare în special în staţiunile de pe litoral, luni Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a emis o nouă hotărâre, prin care anunţă că va suspenda autorizaţia de funcţionare pentru organizatorii activităţilor şi evenimentelor unde nu se respectă regulile de siguranţă sanitară. De asemenea, CNSU a decis să nu extindă lista ţărilor aflate în „zona verde” - ţările de unde românii care revin nu sunt obligaţi să stea în carantină/izolare la domiciliu 14 zile. Acestea sunt: Austria, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croaţia, Confederaţia Elveţiană, Estonia, Finlanda, Franţa metropolitană (teritoriul european al Franţei), Germania (cu excepţia districtului Kreis Gutersloh care este zonă galbenă), Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Astfel, izolarea rămâne obligatorie pentru cei ce vin din Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, dar şi Turcia, ca să enumerăm doar ţările unde sunt importante comunităţi de români sau importante destinaţii turistice.
Operatori din turism, despre posibilitatea reînchiderii litoralului
Valea Prahovei şi litoralul sunt zonele în care regulile de distanţare se respectă cel mai puţin. Declaraţia vine de la ministrul Sănătăţii, pe fondul aglomeraţiei de la sfârşitul săptămânii trecute, când zeci de mii de turişti au mers la malul mării sau în staţiunile montane de pe Valea Prahovei. „Trebuie să facem o analogie şi să vedem ce înseamnă tot turismul de pe Valea Prahovei, apoi tot litoralul. Vine populaţie din toată ţara şi se reîntoarce, făcând o transmitere comunitară în localităţile lor. Acolo se respectă cel mai puţin regulile şi atunci, reevaluarea, ca şi controale la agenţii economici, reevaluarea la judeţele de unde au venit aceşti conaţionali. În următoarele două-trei zile vom vedea judeţele care au creşteri”, a avertizat Nelu Tătaru.
„Valea Prahovei, litoralul şi Delta Dunării, zone COVID free“
Operatorii din turismul de pe litoral dau asigurări că realitatea este cu totul alta decât imaginile pe care ministrul le-a văzut la televizor. Mai mult, ei spun că litoralul, Delta Dunării sau Valea Prahovei sunt zone sigure pentru turişti. „Staţiunile de pe Valea Prahovei, litoral sau Delta Dunării sunt zone COVID free, unde nu a fost populaţie şi nu avea cum să fie COVID-19, zone unde când au intrat angajaţii au fost testaţi şi evaluaţi, iar turiştii sunt conştienţi, atunci când pleacă de acasă în vacanţe, că trebuie să fie sănătoşi. La intrarea în locaţii, în staţiuni, le este verificată constant temperatura”, spune Cristian Bărhălescu, director Icar Tours.
Mai mult, specialistul arată că şansele îmbolnăvirii turiştilor în aceste zone sunt foarte mici deoarece majoritatea oamenilor respectă distanţarea fizică, şezlongurile sunt amplasate la distanţă unul faţă de altul, iar mesele la terase sunt amenajate conform regulilor impuse de autorităţi. „În toate destinaţiile turistice din Grecia, Bulgaria, Italia, Franţa vedem că nu sunt astfel de probleme. O astfel de îngrijorare este mai mult de imagine, nu de realitate. Este o declaraţie mai mult personală, decât ca persoană publică, făcută din vizionarea imaginilor de la TV, dar realitatea este alta“, mai spune Cristian Bărhălescu.
„Atitudine de funcţionar public“
Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), consideră că declaraţiile ministrului Tătaru reprezintă vorbele unui om care este „la putere“: „Este dreptul lui să ia măsuri, este atitudinea specifică a funcţionarului român“. Răducan spune că se porneşte de la unele excepţii (anumite terase autorizate de primărie care nu respectă legea) şi acestea sunt transformate în regulă.
„Este şi multă manipulare, fiind prezentate imagini inclusiv din alţi ani. Sunt exagerări. Poate nu are o corectă informare şi face declaraţii fără să se consulte şi cu noi. Majoritatea hotelierilor respectă regulile. De aici şi până la a interzice concediul a milioane de români este o distanţă foarte mare, care nu mă miră la modul cum a fost abordată această problemă în care nu se iau măsuri, ci se închide“, mai spune reprezentantul FPTR.
În final, Dragoş Răducan a amintit că suntem singura ţară care a păstrat încă măsura închiderii restaurantelor din incinta hotelurilor, locuri unde turiştii sunt verificaţi la intrare şi beneficiază de servicii pe care le-au plătit deja. „Am redeschis bisericile, mallurile, păcănelele, că acolo COVID-ul este în vacanţă“, concluzionează prim-vicepreşedintele FPTR.
Platoul Bucegi, sufocat de mii de maşini
O imagine cu sute de maşini, realizată în weekend, pe Platoul Bucegi, a fost postată de Fundaţia Eco-Civică pe pagina de socializare. Organizaţia de mediu atrage atenţia că zona este una care face parte din ariile protejate ale României, fiind vorba despre Parcul Natural Bucegi. Soluţia propusă de ONG-işti este construcţia de telecabine sau telescaune în loc de drumuri care atrag sute de turişti cu maşinile şi, implicit, noxe în ariile protejate.
„Nu este autostrada Bucureşti-Braşov! Imagini extrem de triste şi îngrijorătoare! Platoul Bucegi a fost invadat de mii de maşini, în aria protejată unde acest lucru e interzis. Politicienii au găsit o parte din popor care, alături de ei, să facă praf patrimoniul natural al ţării. Asta se-ntâmplă când politicieni şi autorităţi locale duc drumuri în aceste zone mirifice. De ce să punem în funcţiune telecabine, telescaune, mai bine facem drumuri ilegale şi distrugem tot, nu?!“, a scris Fundaţia Eco-Civică pe Facebook.
Organizaţia se implică de peste 24 de ani în apărarea şi recuperarea spaţiilor verzi, esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă a comunităţii.
„Cârdul“ de maşini, pozat pe Transbucegi, înspre Piatra Arsă
Sutele de şoferi care urcă în fiecare weekend în Munţii Bucegi, spre Platoul Padina sau la Piatra Arsă, de unde se poate ajunge uşor la cele două monumentele Babele şi Sfinxul, nu pot fi împiedicaţi în niciun fel să se bucure de răcoarea de la peste 1.600 de metri, spun autorităţile. Fotografia a fost realizată pe DJ 713 Dichiu - Piatra Arsă, cunoscut sub denumirea de Transbucegi, în judeţul Dâmboviţa, iar terenurile din stânga şi dreapta drumului sunt private.
Puse în faţa situaţiei alarmante, autorităţile ridică din umeri şi spun că şoferii nu pot fi îngrădiţi să circule pe un drum public.
„Zona de păşune este curată acum, fără nicio maşină, nicio rulotă. Este drum judeţean, deci drum public. Nu putem să punem bariere sau restricţii pe un drum public şi sancţiuni nu putem da. Rangerii verifică toate aspectele în această perioadă şi muncim de vineri încontinuu. Pe de altă parte, dacă punem o roată pe marginea drumului ca să asigurăm fluxul, să permitem circulaţia, este normal, pentru că pot fi incendii sau accidente. Nu acceptăm asta în mod oficial, dar este foarte clar că trebuie să avem în vedere toate aspectele. În weekend e fierbere în zona montană. Aducem forţe suplimentare. Un ranger are 4.000 de hectare în grijă şi nu face faţă“, declară Horia Iuncu, directorul Parcului Natural Bucegi.
Însărcinată cu strângerea gunoaielor în zonă este Primăria Moroieni, care are însă posibilităţi limitate în privinţa oamenilor şi a mijloacelor de colectare. Soluţia ar fi o parcare suficient de mare, special amenajată, astfel încât să „înghită” fluxul mare de „turişti de weekend”.
„O să amenajăm o parcare după ce va fi avizat Planul Urbanistic General. Atunci vom găsi soluţia. Avem nevoie de un operator care să funcţioneze acolo sus în munte, pentru că nu putem lăsa gunoiul mai multe zile, mai ales acum, pe căldurile astea. Acolo sunt terenuri private, în stânga şi în dreapta drumului. Primăria nu are teren acolo. Sunt particulari care vor să facă parcare acolo, dar nu este în vigoare un PUG şi nu se poate construi“, a precizat primarul comunei Moroieni, Mihai Laurenţiu Moraru.
Reprezentanţii autorităţilor de mediu spun că ar trebui amendată nesimţirea, pentru că în urma turiştilor rămân munţi de gunoaie aruncate pe staţiul verde.
Se încarcă comentariile...
