Muzeul din Bistra are un tulnic ca pe vremea lui Avram Iancu

Bistra, situată pe Valea Arieşului, este cea mai mare comună din România şi una dintre cele mai extinse din Europa, având arondate nu mai puţin de 35 de sate. Trecând pe acolo, dinspre


Bistra, situată pe Valea Arieşului, este cea mai mare comună din România şi una dintre cele mai extinse din Europa, având arondate nu mai puţin de 35 de sate. Trecând pe acolo, dinspre Câmpeni către Turda, turistul găseşte, în zona centrală, un muzeu sub formă de casă ţărănească. Construcţia însăşi ar putea fi un exponat sugestiv pentru a evoca vremurile de odinioară.
În verandă ne întâmpină moş Gligor, care ne spune că iniţiativa constituirii muzeului a avut-o preotul Vasile Bora, venit tocmai din Maramureş. Suntem invitaţi într-un interior bine garnisit cu ţesături şi diverse cusături de mână, porturi populare de lucru sau de sărbătoare, dar şi unelte străvechi din lemn. ţinând în mână o tigvă cu care în vechime se separa aurul de piatră, gazda noastră ne deapănă şi una din multiplele variante ale legendei aurului: "A plouat odată pe un vârf de munte, numit Creasta Cocoşului, şi aşa tare au curs apele, că pe creastă a rămas aurul gol. şi oamenii, când au văzut cum străluceşte, s-au dus şi l-au cules de-acolo. Acuma, cu cât e mai la adâncime, cu atâta are mai mult aur stânca muntelui".
Ca în toate aşezămintele de cultură din Apuseni, tabloul lui Avram Iancu, având tricolorul pe colţ, tronează şi în muzeul de la Bistra, chiar lângă uşa principală. Stând lângă el, Ioan Gligor ne arată un tulnic (instrument de suflat lung de 2,5 metri), făcut exact ca pe vremea Crăişorului Munţilor, în spirale din lemn. Ne luăm rămas-bun de la gazda noastră, care rămâne cu tulnicul îndreptat spe vale, în veranda muzeului, ca un simbol al Apusenilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: