Munca la români

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Între proverbele care slăvesc munca şi înfierează trândăveala, românii au unul care spune că „sărbătorile învrednicesc putorile”.

Necunoscându-l, probabil, un grup de parlamentari a iniţiat un proiect pentru modificarea şi completarea unui articol din Codul Muncii, tocmai din convingerea că ţara noastră stă prost la numărul de zile libere, fiind depăşită de Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, „aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound”. Nemulţumiţi că, în anul în curs, din 15 sărbători legale, doar 9 sunt în timpul săptămânii, autorii propunerii legislative ar vrea să sporească pauzele festive cu încă una: 6 ianuarie, praznicul Bobotezei. În sprijinul acestei idei, iniţiatorii vin şi cu argumente religioase, dar şi cu evocări istorice, de la Ştefan cel Mare şi Sfânt la martirii Brâncoveni, arătând că data de 6 ianuarie „aminteşte de planul mântuitor al lui Dumnezeu, dar şi de parcursul (…) pe care poporul nostru l-a avut în vederea definirii sale identitare şi a împlinirii dezideratului de uniune naţională”.

Proiectul s-a aflat pe ordinea de zi a Senatului, chiar în procedură de urgenţă, dat fiind că 25 mai este termenul de adoptare tacită, însă n-a mai ajuns la vot, astfel că deputaţilor le va reveni sarcina de a decide în privinţa lui. Guvernul a lăsat la latitudinea Parlamentului să aprobe sau respingă iniţiativa, căreia Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a decis totuşi să-i dea aviz negativ. Motivul? „Măsurile vizate conduc la un efort bugetar suplimentar”. Acelaşi argument l-a folosit haína comisie şi la respingerea altui proiect de înmulţire a sărbătorilor legale. E vorba de adăugarea Ajunului Crăciunului, 24 decembrie, la zilele nelucrătoare. În sprijinul demersului său, iniţiatorul a adus şi argumente religioase, dar şi trimiteri la tradiţiile zilei – „împodobirea bradului de Crăciun; împărţirea cadourilor de către Moş Crăciun; pregătirea bucatelor pentru masa din prima zi de Crăciun; primirea colindătorilor care vestesc Naşterea Domnului nostru lisus Hristos” – neuitând să adauge că în Ajunul Crăciunului nu se munceşte în Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Slovacia, iar ţări precum Danemarca, Suedia, Ungaria, Liechtenstein au program redus. Din păcate, argumentele n-au reuşit să convingă nici plenul Senatului şi nici măcar pe colegii iniţiatorului, care s-au abţinut în bloc la vot. Aşa că tot Camera Deputaţilor va avea ultimul cuvânt. Doar că proiectul a primit deja şi acolo o „bilă neagră”. Comisia pentru muncă şi protecţie socială i-a dat aviz negativ, cu justificarea: încheierea de an reprezintă o provocare pentru mediul de afaceri şi economia României, care are bătăi de cap cu închiderile de an fiscal/financiar, iar în decembrie numărul de zile libere este oricum considerabil mai mare comparativ cu celelalte luni ale anului, ceea ce poate duce, în unele domenii, la întreruperi ale producţiei şi la presiuni suplimentare asupra firmelor, care îi pot afecta şi pe angajatori, şi pe angajaţi.

Iar dacă perspectiva mai multor zile de odihnă nu pare, în contextul dat, concretizabilă, întru amarnicul regret al atâtor lucrători, să remarcăm totuşi insistenta preocupare a aleşilor pentru domeniul muncii. Asta pentru că, pe lângă iniţiativele legate de zilele libere, s-au depus şi propuneri menite, dimpotrivă, să încurajeze lucrul susţinut. Astfel, un alt proiect de modificare a Codului Muncii pledează pentru comprimarea săptămânii lucrătoare la 4 zile a câte 10 ore de activitate zilnică, pentru „creşterea productivităţii muncii angajaţilor în companiile multinaţionale, precum şi în diferite instituţii publice”. Iniţiatorul inspirat de modelul american – dar şi al miliardarului Richard Branson, patronul Virgin Group, care a instituit programe mai flexibile în companiile sale – se declară convins că, după o perioadă de adaptare de trei luni, în medie, românii care vor opta pentru doar patru zile de lucru intens pe săptămână vor fi şi mai eficienţi, şi mai fericiţi. „După ce angajatul va trece de perioada de acomodare, va realiza că are la dispoziţie un weekend prelungit, în care se odihneşte mult mai bine ţinând cont de cele trei zile libere”, scrie autorul propunerii în expunerea de motive, adăugând că şi industria de relaxare va avea de profitat. 

Entuziasmul susţinătorilor iniţiativei s-a lovit însă de avizele negative date de Consiliul Legislativ şi de Consiliul Economic şi Social, pe motiv că actualul Cod al Muncii permite deja comprimarea programului săptămânal de lucru de 40 de ore în doar patru zile, prin negociere comună sau individuală, iar extinderea acestui tip de program pe scară largă poate afecta grav producţia în unele domenii, plus că, în cazul serviciilor care lucrează cu publicul, ar rămâne o zi neacoperită cu personal. Cu asemenea observaţii, proiectul nu pare favorizat la vot. Dar el ne aminteşte până la urmă ce scria Constantin Rădulescu Motru, în Psihologia poporului român: că, spre deosebire de occidental, românul n-are ritm „de ceasornic”, ci „lucrează în salturi; are lungi perioade de odihnă, iar la nevoie dă în brânci şi face muncă de sclav”.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite