Moartea unei vedete reînvie dezbaterea despre hate speech pe internet

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După moartea vedetei sud-coreene, Sulli, a reînceput dezbaterea despre hate speech şi atacurile la persoană pe internet. Psiholoaga Dorothee Scholz recomandă ştergerea imediată a mesajelor răutăcioase.

La zile întregi după moartea vedetei Sulli, mass media sud-coreeană încă scrie despre acest subiect. Lunea trecută, pe 14 octombrie, cântăreaţa a fost găsită moartă în casa ei - se presupune ca este ultimul caz de sinucidere în rândul tinerilor actori şi cântăreţi din Coreea de Sud. Presa de bulevard e plină de zvonuri, informaţii concrete lipsind în mare măsură.

Faptul că moartea unui popstar este prezentată în mass media ca un show este în egală măsură dezgustător şi cumva logic, luând în considerare următoarele: în Coreea de Sud, starurile, de cele mai multe ori persoane foarte tinere, trebuie să funcţioneze perfect. La fel ca Sulli, sunt puşi sub presiune mediatică de mici, chiar de la grădiniţă, pentru a se conforma aşteptărilor fanilor - şi asta nu numai ca artişti, ci şi ca persoane private. La un moment dat nu mai pot să iasă din acest cerc vicios. Cu cât mai mult ignora Sulli mesajele de pe mediile sociale, cu atât se înmulţeau comentariile negative şi hate speech-ul la adresa ei.

Sulli, cântăreaţa pop din Coreea de Sud, a fost găsită moartă în casa ei, pe 14 octombrie 2019

image

Femeile ca obiecte

”Vedetele sunt o ţintă de proiecţie şi astfel obiecte ale idealizării, dar şi ale  devalorizării” spune psiholoaga Dorothee Scholz, care organizează seminarii pe tema hate speech pentru politiciene, autoare de blog şi activiste. Mai ales femeile devin victimele jignirilor din partea unor persoane care au idei preconcepute cu privire la rolul femeii în societate, povesteşte aceasta. ”În cazuri extreme, femeile sunt văzute ca obiecte, şi nu ca persoane care gândesc şi au sentimente”. În ceea ce-i priveşte pe făptaşi, este vorba de multe ori despre propriile lor insecurităţi şi deficite şi depăşirea acestora prin violenţă psihică.

Pe perioada întregii cariere, viaţa privată a lui Sulli a prezentat mare interes pentru presa tabloidă. Faptul că a recunoscut, încâ în 2018, într-un interviu la TV, că suferea de mult timp de atacuri de panică, nu a fost deloc bine primit în Coreea de Sud, în care lumea show business-ului se vrea perfectă, dar unde, din punct de vedere cultural, societatea este încă una închisă. Deja din 2014, cântăreaţa şi-a contramandat concertele cu formaţia de fete în care activa, f(x), în urma unor bârfe legate de viaţa ei privată. În 2015 a şi părăsit trupa.

Sulli avea 6,6 milioane de abonaţi pe Instagram, unde cântăreaţa şi actriţa posta printre altele şi fotografii în care apărea în tricouri, dar nepurtând sutien. La criticile legate de aceste fotografii, Sulli a reacţionat încă ofensiv, în urmă cu câteva săptămâni: ”A nu purta sutien înseamnă libertate”. Jignirile nu o sperie, spunea atunci, ”deoarece consider că oamenii ar trebui să se debaraseze de idei preconcepute”. Este încă neclar, care e cauza morţii lui Sulli. Dar presiunea pe care o simţea asupra ei se vede clar într-un video postat recent: ”Nu sunt un om rău. De ce vorbiţi urât despre mine? Spuneţi-mi ce am făcut, ca să merit un astfel de tratament?”

Comentariile doar simulează o masă de oameni

”Mai ales la tineri, imaginea de sine nu este încă stabilă”, spune Dorothee Scholz. ”Încă nu le este clar că admiraţia din partea fanilor nu reprezintă ceea ce sunt ei de fapt. Dar când admiraţia scade, le poate fugi pământul de sub picioare”. Spaţiul pentru comentarii doar simulează o masă de oameni, care îi face pe cei vizaţi să se simtă excluşi, spune psiholoaga.

Cyber mobbing, hate speech - fiecare persoană publică (şi din când în când şi privată) se confruntă, cel puţin de la apariţia mediilor sociale, cu atacuri de toate felurile. Limitele sunt difuze - mai ales într-o perioadă, în care până şi un tribunal din Germania consideră nişte comentarii ordinare la adresa politicianei ecologiste Renate Künast ca pe o critică obiectivă, care trebuie să fie protejată de libertatea de exprimare.

”Online-ul oferă o formă de dezinhibare, pe internet lipsesc mecanismele de control existente în viaţa reală. Interlocutorul nu este perceput ca persoană, ci ca fotografie, ceea ce creează distanţă emoţională şi scade empatia”, spune Dorothee Scholz. Aceasta recomandă să nu citim postările jignitoare, hate speech-ul, ci să le ştergem imediat. ”Hate speech-ul nu conţine o critică viabilă sau alte informaţii relevante.”

image

Renate Künast, deputată a Verzilor ecologişti în Bundestag

Strategii pentru a calma spiritele

Cine e mai stabil psihic poate să se distreze pe marginea atacurilor inofensive. Cântăreţul britanic James Blunt reacţionează la mesaje răutăcioase pe Twitter cu tipicul umor britanic: când un telespectator al show-ului ”Graham Norton Show” s-a enervat că Blunt a fost invitat să cânte, deşi acolo se afla şi Bruce Spingsteen, cântăreţul a răspuns ironic: ”Primeşti ceea ce meriţi”. Nici în alte astfel de cazuri, Blunt nu s-a sfiit să le răspundă comentatorilor pe măsură.

Jimmy Kimmel, moderatorul emisiunii care îi poartă numele, din SUA, a introdus chiar o rubrică în care citeşte mesaje jignitoare pe Twitter la adresa unor staruri cum ar fi Julia Roberts, Matthew McConaughey, Emma Stone sau Gary Oldman. Vedetele fie se arată afectate, fie le dau dreptate celor care postează, fie contracarează, încearcă diverse strategii pentru a calma spiritele.

Pauză de la lumea digitală

Cine nu are tăria şi nervii acestor personalităţi, poate în schimb să-şi petreacă mai mult timp în lumea reală şi să se concentreze pe relaţiile interumane, spune Dorothee Scholz. ”Nici vedetele nu ar trebui să-şi dedice întregul timp fanilor, ci să-şi ofere pauze, mai ales pauze de la lumea digitală.” Lucru care nu este foarte uşor, pentru că succesul lor în carieră depinde de popularitatea online. ”Aşa că aici nu este vorba numai despre identitate, ci şi despre temeri de natură existenţială.”

În Coreea de Sud, hate speech-ul continuă. După moartea lui Sulli, internauţii se concentrează acum pe o altă ţintă: fostul prieten al cântăreţei, rapper-ul Chioza. Chair dacă cei doi se despărţiseră de peste doi ani, fanii îl consideră vinovat pentru moartea acesteia - şi îi doresc să piară într-un accident de maşină.

Deutsche Welle relatează cu reţinere pe tema suicidului, deoarece există studii care arată că persoane vulnerabile pot fi influenţate de relatările despre diferitele cazuri de sinucidere, ajungând să le imite. Dacă aveţi gânduri suicidale sau vă aflaţi într-o stare de urgenţă psihică, nu ezitaţi să cereţi ajutor! Cui vă puteţi adresa în ţara dvs. aflaţi pe site-ul www.befrienders.org. În România puteţi apela gratuit numărul de telefon 0800 801 200 sau trimite un email la sos@antisuicid.com. În Republica Moldova puteţi apela gratuit linia verde la numărul 0800 28 028 sau trimite un email la ajutor@pentruviata.md

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite