VIDEO Bănicioiu: „Cheltuim pe ginkgo biloba cât pentru 17 medicamente pentru boli complicate“

În contextul scandalurilor din mai multe spitale din ţară, ministrul Sănătăţii a venit la Adevărul Live să explice cum vor fi eliminate fraudele din sistem.

După două săptămâni de la începerea controalelor în spitale pentru verificarea decontărilor, ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu ne-a spus, la Adevărul Live, care sunt rezultatele preliminarii, dar şi ce măsuri vor fi luate pentru a evita pe viitor situaţii precum operaţiile estetice decontate din bani de la stat de la Spitalul de Arşi.

S-a discutat despre intenţia ministrului de a redeschide o parte dintre spitalele închise de Cseke Attila în 2011, despre legea malpraxisului, despre finanţarea deficitară a unor sectoare precum neonatologia şi bolile rare, dar şi despre mult aşteptatele medicamente compensate şi gratuite de pe noua listă.

Principalele delcaraţii ale ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu

Problema scandalului reţetelor false de la Fundeni şi de la Spitalului de Arşi

Fac un apel pentru a nu generaliza situaţia. Majoritatea medicilor din România îşi fac treaba în mod corect. Din păcate există şi situaţii ca cea de astăzi sau ca cea de a Spitalul de Arşi. Cred că este momentul de a corecta aceste deficienţe de sistem, să reglăm sistemul şi să reuşim să asigurăm asistenţa medicală a fiecărui cetăţean. Scopul este de a regla din de a corecta sistemul, începe ministrul sănătăţii.

Nu este o campanie împotriva medicilor, nimeni nu are nicio intenţie. Dorinţa noastră este de a face campanie pentru medici, de a-i reţine în România. E o schimbare de paradigme, un mesaj pe care şi societatea şi partea medicală trebuie să-l priceapă: lucrurile trebuie să se oprească şi să ne facem treaba cât mai corect, cât mai bine. Avem atât de multe exemple pozitive şi, din păcate nu avem ocazia de a discuta despre aceste exemple pozitive. Într-adevăr, nu putem ignora mizeria, şi nici nu vreau s-o mai ascund sub preş cum au făcut-o alţii până acum, continuă ministrul.

Cel mai amplu control din ultimii 10 ani

Luna aceasta, desfăşurăm activitatea de verificare în 77 de unităţi medicale şi eu cred că lucrurile trebuie să meargă bine, conform regulilor. Cred că rezultatul va fi pozitiv, vom reuşi să îndreptăm sistemul. Un control de genul acesta se desfăşoară într-un scop preventiv. Acest control se face împreună cu Casa Naţională de Asigurări. Este vitală o asemenea colaborare. Împreună, scopul este acela de a conştientiza cum trebuie completate dosarele, de la fişa de observare a pacientului şi despre cum se face decontarea. Oamenii trebuie să ştie exact care sunt regulile, ce se aşteaptă de la ei. Obiectivele se vor atinge.

Nu vreau să fac comentarii despre rezultate până nu se încheie controlul. Remarc, însă, că în unele unităţi sanitare scade numărul de internări. Acesta ar putea fi un semn. Dacă, după finalizarea acestui proces de verificare, vom şti mai bine să reglăm deconturile între Casă şi spital, va fi mai bine.

La Institutul Oncologic sunt mulţi timpi morţi

Constatarea mea este că acolo era o lipsă de viziune. Era deja un obicei de a trata foarte superficial pacientul în sine. Sunt lipsuri, mai e nevoie de mulţi bani de investit în Institut, însă, din discuţii şi din atitudinea lor nu întrezăream o speranţă de mai bine. De aceea am schimbat conducerea spitalului şi vreau să vă spun că vom continua, eu mă voi duce în vizită la spitale. Unde nu vedem bunăvoinţă, vom trece şi la atitudini „chirurgicale“. În Oncologie necesarul este extrem de mare şi e vorba şi de lupta cu timpul. Nu ai timp de pierdut, iar în Institut erau timpi morţi.

Programul Naţional de Radioterapie

Intenţionez să stopez dezinteresul statului român faţă de radioterapie. Aceasta este de multe ori vitală. Este inadmisibil ca după 24 de ani de democraţie să nu avem un program naţional de radioterapie. Îmi pare rău că nu am făcut cu toţii o presiune mai mare pentru a pune autorităţile în mişcare până acum. Prioritatea zero a acestui mandat este aceea de a face Programul Naţional de Radioterapie. Am început demersurile, iar vizita la Institut m-a lămurit: sunt situaţii în care oamenii aşteaptă şi câteva luni. În toamna aceasta va demara Programul cu toate eforturile, cu ajutorul specialiştilor. Mare parte din banii de la Banca Mondială vor fi acolo.

Nicolae Bănicioiu la Adevărul Live FOTO Marian Iliescu 

Sistemul de sănătate bolnav 

Eu m-aş feri să mai vin cu vreo reformă. Eu îmi doresc doar să revenim la normal. Reformă ar fi însemnat să avem radioterapie, de exemplu. Până acum, ne-am asumat numai declaraţii, dar nu le-am pus în practică.

Normal că sunt foarte multe lucruri de schimbat. Eu văd un cadru legislativ nou adaptat la realităţiile anului 2014, pe patologii, pe necesar... pe regiuni. Poate că în Banat aveam mai multe afecţiuni de un anumit tip decât în Dobrogea. N-am avut niciodată o strategie. Tot ce s-a făcut s-a făcut sectorial, la insistenţele vreunui medic sau profesor perseverent. S-au mai realizat, dar nu multe. Acum lucrăm să punem la punct această strategie. Documente avem, o moştenire mare. Pe mine mă interesează ca până în toamnă să avem o lege care să motiveze medicii şi personalul medical. Esenţial este ca oamenii să fie reaşezaţi la locul lor în piramida valorii în societate, este de părere Nicolae Bănicioiu.

Motivarea medicilor

În acest proiect este una dintre variantele de discuţie: cred că în momentul în care medicul va fi motivat îi vei putea cere mai mult. Atunci vei putea apela şi la fidelitate în spitalul public în care lucrează. Până atunci, oferta din privat şi din străinătate este mai atractivă. Am pierdut în ultimii ani mii şi mii de medici. În România erau blamaţi sau consideraţi superficiali, dar în alte ţări sunt foarte apreciaţi. Nu aveam un cadru pentru a-i stimula.

Pentru motivarea medicilor, sunt mai multe aspecte. E vorba de crearea posibilităţii ca medicii să poată lucra şi în spitalele publice desfăşurând activităţi remunerate după program. Există o propunere în acest sens făcută de Colegiul Medicilor. Anul acesta vrem să tranşăm această problemă. 

Le-am propus ca şi coplata să meargă către medici. Am încasat nişte sume din coplată care nu au fost atât de relevante pentru sistem în sine. Cred că şi aceşti bani trebuie folosiţi pentru a stimula medicii care-şi fac datoria cum trebuie în spitalele de stat. 

Cred că în momentul în care poţi să-i creezi medicului cadrul pentru a lucra în sistemul de stat şi-l poţi motiva suficient de mult, atunci poţi să-i ceri mai mult. Poţi să apelezi şi la criteriile de fidelitate faţă de spitalul public în care lucrează. Până atunci, e foarte complicat, pentru că tentaţia către privat şi străinătate e mare. 

Mie nu mi se pare cea mai fericită abordare ca un medic să fie funcţionar public.

Primul draft al legii, după dezbaterile de acum, îl vom avea finalizat spre sfârşitul lunii iunie, iar forma finală trebuie să întrunească, până în această toamnă, toate nevoile respective.

Trebuie create posibilităţi, medicii trebuie motivaţi. Poate nu vom ajunge la nivelul, să zicem, Austriei. Dar nu toate pleacă din cauza salariilor. Nu sunt posturi, promovări, nu sunt posturi scoase la rezidenţiat (organizăm acum sesiune extrordinară de rezidenţiat tocmai pentru posturile încă libere, chiar pe 29 iunie la Cluj), pleacă mai ales din cauza condiţiilor de muncă din sistem. De multe ori lipsa echipamentelor îi dezamăgeşte. 

Avem un sistem ambulatoriu care a dispărut în România

Tratamentul la nivel european înseamnă de la intrarea pe poarta spitalului sau a ambulatoriului de specialitaet până la chirurgie sau terapie intensivă. La acest lucru se adaugă şi tratamentul medicamentos. Accentul trebuie să cadă foarte mult pe spitale.

Dacă facem un calcul şi vedem câţi oameni tratăm într-o lună într-un spital, vom vedea şi amploarea. Patologia este diferită, populaţia îmbătrânită, cu venituri reduse, nu poate urma tratamente de specialitate. Şi din lipsa informaţiilor. Avem un sistem ambulatoriu care a dispărut în România. Cel puţin în urbanul mic şi în rural nu mai există. Vorbim de 2010 în care am închis 69 de spitale funcţionale şi nenumărate ambulatorii. Suntem foarte departe de un tratament european. De fapt, aceasta este consecinţa reformelor.

„Un rău este uşor de făcut, dar este foarte greu de reparat“ - redeschiderea spitalelor

În 2010, am văzut ce înseamnă reformă făcută pe negândite. Este foarte greu să redeschizi un spital odată închis. Am văzut cazuri în care n-a mai rămas nimic. Cum era şi cel de la Urlaţi, Prahova, care acum este redeschis. Spitalul a fost închis după ce a fost reabilitat şi după ce s-a cumpărat aparatură nouă. Acolo am reuşit să ne organizăm, să păstrăm medicii. Acolo a fost un caz fericit. În alte situaţii nu s-a mai întâmplat asta. Avem cazuri când vrem să deschidem spitalele dar medicii lor sunt deja la clinici prin Italia. Asistentele la fel. Sau aparatura şi echipamentele nu mai există ori s-au deteriorat foarte mult spaţiile de lucru.

Un rău este uşor de făcut, dar este foarte greu de reparat. Noi rămânem consecvenţi redeschiderii spitalelor şi mai ales de a redeschide ambulatorii de specialitate, pe care le consider foarte importante. 

Lista medicamentelor compensate

În momentul în care ai o listă de medicamente prin care aduci noi molecule, să nu le scoţi pe cele vechi e o problemă. Dacă vechile molecule de pe vechea listă nu sunt eficiente, de ce le păstrăm?

E clar că atunci când nu scoţi medicamentele care nu mai au efect terapeutic, dar introduci altele, nu vei avea eficienţă. Am fi intrat în colaps, n-am mai fi putut plăti.  A fost o politică ipocrită: facem, dar amânăm. Eu vă asigur că anul acesta terminăm evaluarea şi o facem serios. Inspirându-ne din ce vedem afară, în Germania, Franţa, Marea Britanie. Totul va fi transparent, să ştie toată lumea cum a ajuns respectivul medicament în lista de compensate, dar şi sustenabil economic, altfel ajungem la colaps.

Am reuşit să trecem săptămâna trecută o listă de 17 molecule noi, destinate unor afecţiuni complicate, ca leucemii, epilepsii sau cancere. Boli pentru care nu exista alternativă terapeutică. Evident, n-am reuşit să acoperim marea plajă de cereri.

Hepatita C este o prioritate. Acordăm o atenţie deosebită şi vom ajuta pacienţii. Avem veşti foarte bune: se dezvoltă noi terapii speciale pentru hepatita C. Dacă am fi dat drumul acelei liste, nu ar fi putut fi incluse în lista nouă. 

Sper ca de la 30 octombrie să putem avea acces la noile terapii, lista va fi gata mai devreme, sper eu. 

Mă întreb de ce nu am redus pragul de compensare la derivaţii de gikgo biloba, de exemplu. Suma cheltuită pentru aceşti derivaţi era exact cât cheltuim pentru cele 17 molecule noi pe care le-am introdus acum. Adică nu dădeam acces spre vindecare sindroamelor rare care nu aveau alternativă terapeutică. Majoritatea ajungeau la formularul E112, ceea ce înseamnă că-i trimiteam în afara ţării ca să primească medicamentele. 

Nicolae Bănicioiu la Adevărul Live FOTO Marian Iliescu 

Contractul cadru - pachetul de bază

Ttrebuia de mult introdus. Dacă nu ai un set de reguli şi de serivicii, nu poţi controla nimic. Care ar fi fost pretenţiile, dacă n-am fi ştiut ce cerem. Nu este perfect, dar este o formă de a vedea cum funcţionează sistemul, a afla ce putem corecta. Forma viitoare va fi mult mai bună. Însă, pentru acest moment era vital să introducem acest pachet de bază. Cred că România trebuia să se mai ţină şi de acorduri, de a respecta termenele întru-totul. Am reuşit să fim gata la 1 iunie. 

Prevenţia trebuie conştientizată

Pachetul creează nişte linii de acţiune, în primul rând de a conştientiza că prevenţia este esenţială. Tratamentul trebuie să ţină cont şi de această parte importantă. Dacă noi nu începem niciodată aceste lucruri, nu vom avea nici peste 10 ani. Este un punct de început. Acum încercăm să convingem şi medicul, şi pacientul că trebuie consultaţii periodice.

Introducem consultaţii paraclinice – asta ar putea duce la ridicarea presiunii de pe spitalele publice. Ele sunt acum partea principală a sistemului, de aceea sunt cozi, aglomerări, mai ales la un anumit specialist. Unul dine fecte ar putea fi acela de detensionarea spitalelor, prevenţia, şi diferenţa dintre spitalizarea de zi. Trebuie create şi boine încadrate aceste reguli. Poate că vom avea probleme, poate că medicul va da şi erori de încadrare. Dar, în timp vom reuşi să le respectăm.

Nu vor fi sancţiuni, dar vrem să informăm populaţia că trebuie să meargă la consult medical o dată la trei ani măcar înainte de 39 de ani şi o dată pe an după 40 de ani.

Riscograma – birocraţie acumulată

Vreau să asigur medicii de familie că am o atenţie sporită la ce îmi solicită şi la problemele de acolo. Ei sunt esenţiali. Mare parte a ce facem, cum ar fi prevenţia care începe cu medicul de familie. Şi acea riscogramă – nu e birocraţie. Vom descoperi multe lucruri, putem trata într-o fază incipientă, costurile vor fi mai mici, efortul societăţii va fi mai mic. Nu va creşte birocraţia pentru că, în sfârşit, vom introduce dosarul electronic al pacientului şi vom termina de tipărit toate cardurile de sănătate. Dosarul electronic va fi funcţional de la 1 iulie şi cardul va fi în totalitate tipărit în toamnă. Acum se  fac procedurile de achiziţie pentru distribuitori. Atunci, birocraţia şi frauda vor scădea foarte mult În 2015, în primăvară, sistemul sanitar va fi mai puţin birocratic şi mai puţin fraudat.

Riscograma e uşor de aplicat iar investigaţiile pentru un pacient asimptomatic se fac pe baza unui diagnostic prezumtiv. Oricine se poate duce şi astăzi la un control medical pentru orice suspiciune. Investigaţii suplimentare se pot face pe baza unui diagnostic prezumtiv. Multe lucruri par grele, dar sunt uşor de pus în practică.

Vor exista beneficii şi pentru medicii de familie că fac ceva în plus. Deocamdată noi trebuie să creăm acest obicei. Pentru medicul de familie care să cheme pacienţii din listă, dar şi pentru ca pacientul să fie informat şi să se ducă la medic. Este un drept care ni se cuvine care trebuie utilizat. Până la 39 de ani trebuie să ai minim un control la medicul de familie, iar după 40 de ani, o dată pe an, este un obicei sănătos.

Datorii la spitalele din afară

Sunt foarte multe cazuri pe care, din păcate, n-am reuşit să le tratăm în România. Eu vreau să începem să le tratăm aici. În doi ani, vă asigur, multe dintre afecţiuni vor fi tratate aici. Sunt, într-adevăr datorii mari, dar încercăm să nu lăsăm situaţiile disperate fără alternativa de a ieşi şi a se trata în afară. 

Datoria către spitalele din afară este mai mare de 140 de milioane de euro. N-avem încotro, trebuie plătită. Deja achităm, pentru că pacienţi cu afecţiuni severe nu vor mai fi primiţi acolo. Pe Germania am făcut deja o plată destul de importantă. Acolo s-a deblocat situaţia şi nu mai acumulăm datorii.

Vestea bună este că vom putea face într-un cadrul continuu transplant medular la Fundeni, unde avem oameni foarte buni, iar în scurt timp, cred că într-o lună şi jumătate reluăm transplantul de cord la „C.C. Iliescu“. 

Veşti bune şi din cercetare

Românul a fost întotdeauna inventiv. În cercetarea medicală am fost pionieri. De la Paulescu şi până la Palade şi, n-aş vrea să uităm nici telocitele lui Laurenţiu Popescu. Există o strategie pentru a dezvolta programe de cercetare mult mai extinse. E adevărat, lipsa de fonduri este o problemă. Dar, în aşa ceva este păcat să nu investeşti. Statul, dar şi Ministerul Sănătăţii, sunt interesate de genul acesta de proiecte, cum este sângele artificial, telocitele. Se întâmplă multe asemenea cazuri, din păcate nu le prezentăm noi. Avem mai multe ştiri despre greşeli, nu despre telocite sau sânge artificial. Zilnic se întâmplă operaţii inovatoare, de transplant unde avem cu ce să ne mândrim. Transplantul hepatic, cel renal... avem cazuri speciale unde pacienţii au fost refuzaţi în străinătate şi noi reuşim să le realizăm aici. Poate că este vorba şi de statutul acela al medicului. Trebuie să respectăm medicii, să avem încredere în sistemul sanitar, şi atunci vom reuşi. Sunt şi oameni minunaţi care fac lucruri extraordinare.

Ministerul Sănătăţii interzice repararea maşinii în parcare. Parcările de bloc, la minimum cinci metri de ferestre

Parcările de bloc pot fi amenajate la o distanţă de cel puţin cinci metri de ferestrele imobilului, iar în parcare sunt interzise activităţi de reparaţii şi întreţinere auto. Aşa prevede un ordin emis de Ministerul Sănătăţii în mandatul lui Eugen Nicolăescu.

Ministrul Sănătăţii: Numărul de internări în spitale a scăzut în urma controalelor

Internările au scăzut după o săptămână de la declanşarea controalelor în spitale de către echipe mixte ale Ministerului Sănătăţii şi CNAS, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. El a mai spus că o formă de motivare a medicilor ar putea fi coplata la externare.

Ministerul Sănătăţii ia în calcul posibilitatea de a redeschide spitalele

O parte din spitalele închise de fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, ar putea fi redeschise. Anunţul a fost făcut de actualul şef de la Sănătate, Nicolae Bănicioiu, care susţine însă că unităţile medicale vor fi redeschise doar după o analiză făcută cu multă atenţie.