Ministrul Muncii: Doar 17,5% din persoanele cu dizabilităţi care ar putea lucra chiar merg la muncă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doar 17,5% din persoanele cu dizabilităţi care ar putea lucra, muncesc efectiv. Asta, din cauza atitudinii angajatorilor, dar şi a colegilor angajaţi, a declarat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, în cadrul dezbaterii „Mobilitate, educaţie, angajare – premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate”. Ministrul a anunţat că vrea să introducă noi condiţii, mai stricte, pentru unităţile protejate.

Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a subliniat în cadrul dezbaterii cu tema „Mobilitate, educaţie, angajare – premise pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate” că în România există în acest moment 775.000 de persoane cu dizabilităţi, din care aproape 200.000 ar putea lucra, dar lucrează muncesc 35.000.

„Doar 17,5% din oamenii cu dizabilităţi care ar putea lucra, lucrează. Statul trebuie să găseasă mecanismul pentru cei care nu se pot angaja să poată participa în societate. Oamenii nu o pot face din cauza accesului, din cauza atitutinii angajatorilor, dar şi a colegilor angajaţi”, a spus Pîslaru. 

Unităţile protejate, noi condiţii 

Ministrul Muncii dă de înţeles că România are o legislaţie încurajatoare pentru agenţii economici, însă multe firme s-au folosit de aceste prevederi încurajatoare doar pentru beneficii. 

„Legislaţia a fost folosită astfel încât avem în scripte un angajat cu activitate de două ore pe lună, doar pentru a obţine intitulatura de unitate rotejată. Şi aşa avem resurse puţine, dar unii îl folosesc pentru a avea un tratament privilegiat ”, a explicat Pîslaru.

Potrivit acestuia, în prezent există 800 de unităţi protejate în care lucrează 1700 de persoane cu dizabilităţi, iar din 2008 numărul unităţilor protejate a crescut constant, însă nu a crescut proporţional şi numărul persoanelor angajate. Din acest motiv, observă ministrul, trebuie modificată Legea nr. 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap astfel încât unităţile să poată obţine titulatura de unitate protejată dacă îndeplinesc nu numai condiţia de procent de număr de persoane cu dizabilităţi angajate, ci şi un anumit timp de lucru.

„Introducem condiţia să fie 30% persoane cu dizabilităţi pentru o unitate protejată, dar şi condiţia de timp de lucu - minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unitati protejate să fie realizat de către persoane cu dizabilităţi", a spus Pîslaru

Totodată, Pîslaru susţine că trebuie modificat Statutul Funcţionarilor Publici, întrucât actul normativ subliniază că funcţionarul public trebuie să cunoască limba română scris şi vorbit, iar acest lucru îngrădeşte posibilitatea de angajare a persoanelor cu deficienţe de auz sau a persoanelor care folosesc limbajul mimico-gestual.

Obligaţii şi beneficii ale firmelor

Potrivit legii, „Autorităţile şi institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi”. În caz contrar, pot opta să platească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, să achizitioneze produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe baza de parteneriat.

Unităţile protejate autorizate beneficiază de scutire de plată a taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare, scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite