Ministerul Sănătăţii şi CNAS anunţă consultări cu medicii şi pacienţii asupra Dosarului Electronic de Sănătate

Ministerul Sănătăţii şi CNAS anunţă consultări cu medicii şi pacienţii asupra Dosarului Electronic de Sănătate

Ministerul Sănătpţii şi CNAS încep consultările pentru Dosarul Ectronic de Sănătate

Ministerul Sănătăţii (MS) şi CNAS au convenit să înceapă consultări cu medicii, pacienţii şi responsabilii din sistem privind Dosarul Electronic de Sănătate, care a fost pus în funcţiune în 2014, cu o investiţie de 81,7 milioane lei, din care 81,62 la sută s-au rambursat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Ştiri pe aceeaşi temă

Negocierile survin unor "demersuri juridice de natură să discrediteze public şi/sau să blocheze utilizarea acestui instrument informatic, cu efecte negative asupra calităţii actului medical", anunţă MS, în condiţiile în care Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu DES.

"Atât la momentul respectiv, cât şi ulterior, actele normative necesare au fost elaborate cu respectarea strictă a regulilor de transparenţă decizională. În acest context, cele două instituţii menţionate consideră regretabilă efectuarea, în momentul actual, a unor demersuri juridice de natură să discrediteze public şi/sau să blocheze utilizarea acestui instrument informatic, cu efecte negative asupra calităţii actului medical. Având în vedere importanţa acestui sistem informatic, la nivelul CNAS a avut loc o serie de întâlniri informale cu reprezentanţi ai medicilor şi ai asociaţiilor de pacienţi, întâlniri în cadrul cărora participanţii şi-au exprimat susţinerea faţă de Dosarul Electronic de Sănătate, ca instrument modern, vital pentru creşterea calităţii actului medical în România, dar şi dorinţa de perfecţionare a cadrului legislativ care reglementează DES", arată un document comun al Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

În urma acestor întâlniri, Ministerul Sănătăţii şi CNAS au convenit să înceapă ample consultări cu actorii importanţi ai sistemului de sănătate pe această temă. În perioada imediat următoare vor fi constituite grupuri de lucru pentru Dosarul Electronic de Sănătate, la care sunt invitaţi să participe atât reprezentanţii medicilor, cât şi ai pacienţilor, potrivit MS.

Dosarul Electronic de Sănătate, componentă a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), conţine informaţii medicale despre pacient, colectate la nivel naţional de la toţi furnizorii de servicii medicale cu care pacientul a intrat în contact, arată reprezentanţii ministerului.

"Datele din DES sunt securizate la cel mai înalt nivel existent pe plan mondial. Iniţializarea dosarului electronic de sănătate se realizează de către orice medic care deţine semnătură electronică extinsă. La iniţializarea unui dosar, se va încărca din Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) istoricul medical al pacientului începând cu anul 2010, din care funcţionează acest sistem centralizat", mai susţine MS, care precizează că până în prezent au fost iniţializate peste şapte milioane de dosare electronice de sănătate.

Potrivit autorităţilor  sanitare, unicul proprietar al datelor conţinute în DES este pacientul. Acesta este singurul care poate accesa dosarul său de oriunde, ori de câte ori doreşte, cu ajutorul datelor de identificare personală, a matricei de securitate înmânată de medicul care constituie DES precum şi a parolei personalizate de fiecare beneficiar în parte.

Tot pacientul poate decide asupra accesului sau restricţionării utilizării datelor din propriul dosar electronic de sănătate, cu excepţia celor din sumarul pentru situaţiile de urgenţă, mai arată reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

În 30 noiembrie, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Dosarul electronic de sănătate, apreciind că "dispoziţiile legale incidente prezintă un grad mare de generalitate, deşi legiferează într-un domeniu atât de sensibil precum datele personale de natură medicală cuprinse în dosarul electronic al pacienţilor" şi că "accesul la datele personale medicale ale pacienţilor este permis unei categorii definite mult prea exhaustiv".

"Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 30 alin. (2) şi (3) şi art. 280 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată. Dispoziţiile sus-menţionate sunt neconstituţionale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 26 şi art. 53 din Constituţia României, precum şi ale art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, întrucât permit restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin acte normative de nivel inferior legii, ce nu întrunesc cerinţele de previzibilitate, certitudine şi transparenţă care caracterizează o lege adoptată de către Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare sau de către Guvern, ca legiuitor delegat", a anunţat instituţia.

Articolele de lege invocate prevăd că unităţile medicale "au obligaţia asigurării condiţiilor de mobilitate a informaţiei medicale în format electronic, prin utilizarea sistemului dosarului electronic de sănătate al pacientului. În situaţia în care se utilizează un alt sistem informatic, acesta trebuie să fie compatibil cu acest sistem din platforma informatică din asigurările de sănătate, caz în care furnizorii sunt obligaţi să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor" şi că "modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului".  Articolul 280 se referă la atribuţiile CNAS.

În opinia instituţiei, "dispoziţiile legale incidente prezintă un grad mare de generalitate" şi că legiuitorul s-a rezumat la a reglementa faptul că modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului va fi stabilită prin norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la dosarul electronic de sănătate al pacientului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

"Astfel, dispoziţiile Legii nr. 95/2006 fac trimitere la acte normative cu forţă juridică inferioară legii, modalitatea de utilizare şi completare a dosarului electronic de sănătate al pacientului fiind stabilită prin norme metodologice, în baza unei proceduri neprevăzute de lege, şi deci, susceptibilă de a fi calificată arbitrară", argumentează Avocatul Poporuli, care susţine că astfel se încalcă principiul constituţional al legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În excepţia de neconstituţionalitate formulată, este invocat "caracterul lacunar al normelor care reglementează dosarul electronic de sănătate, de vreme ce reguli substanţiale, esenţiale în materia protecţiei vieţii intime, familiale şi private, precum şi a protecţiei datelor cu caracter personal, nu sunt reglementate prin lege".

"În cazul de faţă, legea relativizează în mod nepermis reglementarea dosarului electronic de sănătate, lăsând la latitudinea Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate stabilirea unor elemente esenţiale ale utilizării şi completării acestuia, cum ar fi accesul la datele reţinute (cazurile în care sunt permise accesul şi utilizarea datelor, categoriile de persoane care au acces la date, extragerea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor din DES)", consideră Avocatul Poporului.

Instituţia face trimitere şi la obiecţiile formulate de asociaţii ale medicilor şi ale pacienţilor cu privire la implicaţiile pe care aplicarea dosarului electronic de sănătate le-ar putea avea asupra vieţii intime, familiale şi private ale persoanelor fizice, precum şi asupra vieţii profesionale a acestora, în condiţiile în care legiuitorul nu prevede o serie de garanţii menite să preîntâmpine diseminarea datelor personale cu caracter medical.

Avocatul Poporului menţionează că în dosarul electronic de sănătate există o secţiune numită "sumar pentru situaţii de urgenţă" care conţine date vitale pentru pacient, esenţiale medicilor în situaţii de urgenţă, în care pacientul e inconştient sau nu poate spune medicilor bolile, alergiile cu care a fost diagnosticat şi nici dacă se află sub tratament medicamentos. În această secţiune sunt cuprinse printre altele bolile cronice ale pacientului; bolile hematologice relevante pentru urgenţe medicale; boli transmisibile relevante pentru urgenţe medicale; tratamentele curente; internări recente, aceste informaţii fiind accesibile oricând oricărui medic din sistemul medical public şi privat, care e autentificat în sistemul DES. De asemenea, şi că farmaciile, laboratoarele medicale, stomatologii şi orice alt furnizor de servicii medicale din România, autentificat obligatoriu în sistemul DES, poate avea acces oricând la aceste informaţii din dosarul oricărui pacient din această ţară.

"În contextul celor arătate, Avocatul Poporului observă că accesul la datele personale medicale ale pacienţilor este permis unei categorii definite mult prea exhaustiv. Astfel, cadrul normativ actual, configurat de două acte administrative normative, nu stabileşte criterii obiective care să limiteze la strictul necesar numărul de persoane care au acces şi pot utiliza ulterior datele păstrate, astfel încât pacienţii, ale căror date au fost păstrate în dosarul electronic de sănătate al pacientului, nu pot beneficia de garanţii suficiente care să le asigure protecţia împotriva abuzurilor şi a oricărui acces sau utilizări ilicite. Garanţiile legale privind utilizarea în concret a datelor reţinute nu sunt suficiente şi adecvate pentru a îndepărta teama că drepturile personale, de natură intimă, sunt violate, aşa încât manifestarea acestora să aibă loc într-o manieră acceptabilă", susţine instituţia.

Avocatul Poporului invocă faptul că documentele internaţionale stabilesc ca principiu necesitatea existenţei unui echilibru între asigurarea continuităţii asistenţei medicale, posibilă prin intermediul dosarului electronic de sănătate al pacienţilor, şi protecţia drepturilor acestora, implicit al dreptului la viaţă intimă, familială şi privată.

"Desigur, prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau ale Constituţiei României nu interzic consacrarea legislativă a ingerinţei autorităţilor statului în exercitarea drepturilor menţionate, însă intervenţia statală trebuie să respecte reguli stricte, expres menţionate atât în art. 8 din Convenţie, cât şi, respectiv, în art. 53 din Legea fundamentală. Astfel, măsurile legislative de natură să afecteze exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzute numai prin lege, să îndeplinească un scop legitim, constând în cazul de faţă în apărarea sănătăţii publice, să fie necesare într-o societate democratică, să fie proporţionale cu situaţia care le-a determinat, să fie aplicate în mod nediscriminatoriu şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau a libertăţii", arată instituţia.

Dosarul Electronic de Sănătate (DES) este obligatoriu din 12 noiembrie, în prezent fiind deja 6.200.000 de astfel de acte, dar medicii de familie se tem să-l utilizeze deoarece consideră că datele medicale ale pacienţilor ar putea fi văzute de oricine.

La fel, Comisia de Bioetică a Colegiului Medicilor din România spune că DES ridică aspecte etice importante şi este de natură a aduce prejudicii pacienţilor, medicilor şi, nu în ultimul rând, sistemului de sănătate din România.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: