Mineriada de pe litoral

Mare vitejie pe malul mării! Un derbedeu paranoic şi un impostor cu privilegii de revoluţionar au pus de-o mică mineriadă la Ziua Marinei, dar s-au căcat pe ei de frică la prima confruntare cu jandarmii.

Curajoşii se numesc Miron Cozma şi Nicolae Mavrodin, iar numele lor se leagă de multe potlogării postdecembriste.

Pe subomul Miron Cozma îl ştie o ţară întreagă. În anii '90, punându-se în fruntea bandelor minereşti, a făcut mai multe escapade banditeşti în Capitală. Mineriadele acelor ani, „clocite" în laboratoarele serviciilor secrete şi binecuvântate de rânjetul larg al lui Ion Iliescu, au furat României cel puţin un deceniu de evoluţie spre normalitate. Miron Cozma şi complicii săi ne-au furat zece ani de istorie, faptă pentru care nu există pedeapsă suficient de severă în Codul Penal.

Nicolae Mavrodin este un personaj mai puţin cunoscut, dar extrem de prezent în subteranele politico-financiare. Individul a pus mâna pe un patrimoniu imens printr-o fantomatică Fundaţie Europeană pentru Tineret. În plus, este vicepreşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, organizaţie de profitori patronată de ilustrul ei preşedinte de onoare, Ion Iliescu.

La Ziua Marinei, Cozma a fost invitat de Mavrodin. E ca şi cum Fane Spoitoru ar fi invitat la Casa Albă de Nuţu Cămătaru! Iar când „securiştii" răi ai lui Obama i-ar trimite la plimbare, Spoitoru şi Cămătaru ar face scandal că li se încalcă drepturile omului.

La Constanţa, „revoluţionarul" Mavrodin nu se număra printre invitaţii oficiali, iar puşcăriaşul Cozma era invitatul unui neica-nimeni. Drept urmare, ei nu aveau ce căuta printre cei care depuneau coroane în cadrul festivităţii oficiale. Ar fi fost şi o blasfemie ca asemenea specimene să spurce momentul! Dar cei doi au încercat marea cu degetul. Dacă de-a lungul carierei lor infracţionale le-a tot mers, de ce să nu le meargă şi acum?

Ei bine, acum au luat-o în bot. Nu pe cât meritau, dar suficient cât să bolborosească în ei sângele revoluţionar. Miron Cozma, care şi-a luat şi femeia gonflabilă cu el, le-a ţinut un discurs jandarmilor din zonă: „Domnilor, ce faceţi, ne urmăriţi? Atenţie, că asta se numeşte poliţie politică! Ei, drăcia dracului! Deci, domnule, te rog să te legitimezi! Vă rog să-i fotografiem, ca să-i am în probă!". E, într-adevăr, o probă, dar pentru internarea la balamuc.

Ehei, altfel mergea treaba pe vremuri, prin '90, când miliţienii lui Chiţac fraternizau cu ortacii lui Cozma pentru a-i stâlci pe bucureşteni... Sau în '99, când jandarmii fugeau de hoardele lui Cozma pe dealurile de la Costeşti, ca să nu fie luaţi prizonieri...

Nicolae Mavrodin, revoluţionarul lui Iliescu, anunţă „o nouă revoluţie" pentru că autorităţile din Constanţa s-au purtat urât „cu revoluţionarii şi cu tineretul din România", categorii întrupate în impostorul de pe litoral (e ca la promoţie: doi în unul). „În decembrie 1989 am luptat împotriva dictaturii, iar Băsescu începe acum alta", mai zice Mavrodin, înainte de a leşina ca un adevărat revoluţionar.

Ce-ar fi ca Băsescu să-şi înceapă dictatura tăind privilegiile acestor ploşniţe nesimţite şi obraznice? Cu ce dictatură a luptat acest Mavrodin, care în decembrie '89 avea 16 ani? Şi unde, la Constanţa, unde toţi vitejii au ieşit din bârlog după fuga lui Ceauşescu?

E fabulos să-l auzi vorbind pe Miron Cozma despre drepturile omului! E ca şi cum Hitler ar învia şi ar milita pentru drepturile evreilor.

E înduioşător să-l vezi pe un lider „revoluţionar" cot la cot cu spărgătorul de capete din Piaţa Universităţii! Sau poate că suntem noi naivi: în fond, şi unul, şi altul sunt creaţii ale regimului Iliescu, în cei mai tenebroşi ani post-Ceauşescu. De acolo îşi trag, probabil, şi imensa ticăloşie.