Membrii Consiliului Superior al Magistraturii si-au aranjat, prin viitoarea lege, salarii de demnitari si parc auto

* Desi nu vor avea activitate permanenta, ei vor fi demnitari si vor beneficia de privilegii pe masura * Nu au fost uitati nici soferii si femeile de serviciu de la CSM, care vor avea lefuri similare cu ale "omologilor" de la Parlament


Cea mai grava acuzatie adusa de responsabilii Uniunii Europene cu privire la reforma Justitiei din Romania se refera la numeroasele atributii ale ministrului Justitiei in detrimentul Consiliului Superior al Magistraturii, organism care ar trebui sa aiba rolul de garant al independentei Justitiei. Aceasta problema ar trebui sa fie transata in Legea privind organizarea si functionarea CSM, al carui proiect nici macar nu a fost inaintat Parlamentului. Proiectul de lege, desi a beneficiat de consultanta expertilor UE, este departe de a corespunde exigentelor europene, lucru explicabil intrucat "lider de proiect" a fost presedintele Curtii de Apel Bucuresti, Dan Lupascu, promovat in aceasta functie chiar de Rodica Stanoiu, care nu este straina nici de alegerea lui Dan Lupascu in functia de secretar general al CSM. In aceasta calitate, precum si in cea de "lider de proiect", presedintele Curtii de Apel Bucuresti a avut un rol hotarator in finalizarea proiectului de lege, la care si-au adus insa contributia, intr-o masura mai modesta, si ceilalti membri ai CSM. O analiza sumara a proiectului de lege ne arata ca CSM va prelua considerabil din atributiile Ministerului Justitiei, dar este vorba - in principal - de cele de natura pur administrativa, care nu au nimic comun cu independenta Justitiei, cu imixtiunea politicului asupra activitatii magistratilor. De altfel, referirile la aceste aspecte sunt extrem de rare, fiind tratate mai mult la nivel de principiu. Conform proiectului, CSM avizeaza proiectele de buget elaborate de instante si parchete; emite avizul conform asupra statelor de functii si statelor de personal ale instantelor si parchetelor; avizeaza infiintarea sediilor secundare ale instantelor; verifica periodic sau la sesizarea ordonatorilor secundari ori tertiari de credite modul de repartizare a creditelor bugetare pe instante si parchete; avizeaza numarul de vicepresedinti ai instantelor ori de adjuncti ai procurorilor generali; aproba suplimentarea sau reducerea numarului de posturi pentru instante si parchete etc. E adevarat insa ca, pe langa incarcarea cu competente administrative, CSM-ul preia si o serie de atributii care au directa legatura cu independenta magistratilor: promoveaza si revoca judecatorii si procurorii din functii de conducere; dispune transferul si suspendarea din functie a magistratilor; numeste magistratii asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie; poate solicita completarea cercetarii prealabile sau efectuarea uneia noi in privinta actiunilor disciplinare promovate de Ministerul Justitiei si judecate de CSM etc. Conform acestui proiect de lege, viitorul CSM nu va fi reprezentativ pentru magistratura, intrucat membrii sai vor fi desemnati doar de 1500 de judecatori de la tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in timp ce 2500 de magistrati de la judecatorii nu vor avea nici un cuvant de spus. O alta observatie care poate fi adusa proiectului se refera la faptul ca, spre deosebire de activitatea Parlamentului sau a Guvernului, activitatea CSM va fi total necunoscuta opiniei publice, al carei contact cu Justitia se va limita, ca si pana acum, doar la salile de judecata. Astfel, desi la articolul 24 alineatul 1, se stipuleaza ca sedintele CSM sunt publice, la alineatul 2 se intoarce foaia si se spune ca membrii CSM pot hotari, cu votul majoritatii, "ca sedintele sa nu fie publice". Mai mult, la alineatul 4 se spune ca hotararile CSM "se pot publica, integral sau in extras, in Buletinul Oficial al acestei institutii". Cu alte cuvinte, nu este obligatoriu, ramanand la latitudinea celor 19 demnitari - caci acesta va fi statutul viitorilor membri CSM - sa stabileasca ce anume si cat anume trebuie sa afle contribuabilul din activitatea lor. Si pentru ca tot a venit vorba de demnitari, trebuie sa spunem ca din proiect nu lipsesc - in deja cunoscutul stil romanesc - privilegiile: membrii CSM nu pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi in judecata decat cu avizul presedintelui CSM; personalul de specialitate juridica, de conducere si executie, din aparatul CSM este asimilat magistratilor in privinta salarizarii; soferii si femeile de serviciu de la CSM au aceleasi lefuri ca aceia de la Parlament; CSM are parc auto propriu; membrii CSM isi vor deconta transportul, cazarea si diurna in conditiile stabilite de lege pentru demnitari etc. Interesant de remarcat faptul ca viitorul CSM va fi mai mult un organ administrativ (organizat dupa tipicul unui minister: directii, servicii, birouri etc.), membrii sai vor avea lefuri si privilegii de demnitari, dar nu vor avea activitate permanenta in pofida numeroaselor competente ce le vor reveni. Mai mult, probabil majoritatea lor vor fi si presedinti de instante, astfel incat vor putea exercita asupra subalternilor un dublu si nefiresc control.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: