Medicii avertizează că românii consumă antibiotice în exces şi fără reţetă

Medicii avertizează că românii consumă antibiotice în exces şi fără reţetă

Sunt descoperite din ce în ce mai multe bacterii rezistente la antibioticele clasice

Numai în anul 2012, peste 600.000 de români au luat antibiotice, cele mai multe fără prescripţie medicală, adică pe bază de automedicaţie, susţin medicii, care atrag însă atenţia că a apărut o bacterie nouă periculoasă pentru că este rezistentă la antibiotice.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Lucrurile sunt scăpate de sub control în ceea ce priveşte consumul excesiv de antibiotice în Românie. Aici Ministerul Sănătăţii trebuie să ia măsuri ca antibioticele să fie eliberate strict pe bază de reţetă", a declarat conf. Alexandru Rafila, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş”, în cadrul unei conferinţe de vineri organizată împreună cu Societatea Română de Microbiologie şi Houston NPA, intitulată "Consumul excesiv de antibiotice-pericol pentru sănătatea publică".

Clostridium difficile, o nouă bacterie rezistentă

La rândul său, conferenţiarul Gabriel Popescu a atras atenţia asupra unei bacterii noi, clostridium difficile, rezistentă la antibiotice. 

Doar în primele 10 luni din acest an, au existat la "Matei Balş" peste 500 de cazuri de îmbolnăvire cu această bacterie şi opt decese, în condiţiile în care anul trecut au existat 440 de cazuri. „Ne îngrijorează progresia rapidă a bolii", a spus Popescu. 

O altă problemă e faptul că România nu are capacitatea de a diagnostica în mod corespunzător boala. „Această bacterie provoacă diaree şi este prezentă la 800.000 de români. Clostridium difficile sunt, de fapt, nişte spori care sunt distruşi foarte greu. Consumul sporit de antibiotice şi erorile în utilizarea acestora au accelerat apariţia rezistenţei bacteriene. În prezent, 80 - 85% din cazurile de infecţie cu Clostridium difficile se corelează cu administrarea de antibiotice", a completat medicul.

Potrivit acestuia, adulţii, dacă sunt colonizaţi, pot să facă boala fără să fie în mediul spitalicesc. „Populaţia este purtătoare a acestui microb. Spre exemplu, Clostridium difficile poate să apară şi de la folosirea de alte medicamente care nu sunt antibiotice, atunci când persoana respectivă e purtător. Se creează acele condiţii în care se dezvoltă boala”, a prezicat şi conferenţiarul Alexandru Rafila. Acesta a explicat că un test pentru depistarea microbului variază între câţiva lei şi 40 de euro.

Infecţiile durează mai mult

În opinia specialiştilor, rezistenţa bacteriană poate determina creşterea duratei evoluţiei infecţiilor, a costurilor îngrijirii infecţiilor comunitare şi nosocomiale şi a numărului de cazuri cu evoluţie nefavorabilă. 

„Noi ne-am găsit în situaţia în care numărul de infecţii nosocomiale era de 0%, în timp ce la alte state, procentul era de 6%. Ulterior, România a participat la un studiu de moment, în care au fost implicate 10 spitale, şase din Bucureşti şi patru din ţară. Infecţiile cele mai frecvente sunt cele urinare, pe locul doi situându-se infecţiile respiratorii. Problemele grave sunt date de sepsis sau pneumonie”, a declarat Alexandru Rafila. 

Infecţiile urinare sunt cauzate de bacteria Escherichia coli (E. coli), în timp ce infecţiile respiratorii sunt cauzate de stafilococul auriu şi bacilul piocianic. 

Rezistenţa la antibiotice în cifre 

În România, în anul 2012, sţau înregistrat niveluri extrem de ridicate ale rezistenţei la carbapeneme pentru Acinetobacter spp- 86,3% (depăşit doar de Grecia) şi pentru Pseudomonas aeruginosa – 61,4% (cel mai ridicat între statele europene)
 
Tot anul trecut, s-a comunicat o creştere semnificativă a prezenţei de tulpini de Klebsiella pneumoniae rezistente la carbapeneme – 15% (faţă de niciuna în anul precedent). 
 
În anul 2012 ponderea MRSA din totalul infecţiilor invazive stafilococice nu a regresat, fiind de 54,5%, faţă de 50,5% în anul precedent (cel mai ridicat nivel de rezistenţă din statele europene).
 
De asemenea, în 2012, dintre tulpinile de Escherichia coli izolate din infecţii invazive, 15,7% au fost multirezistente la antibiotice - rezistenţă simultană faţă de cefalosporine de generaţia a 3-a, fluorochinolone şi aminoglicozide (depăşit doar de Bulgaria).
 
În acelaşi timp, se menţine un nivel minim al rezistenţei Enterococcus faecalis la ampicilină – 3,5% şi absenţa rezistenţei ambelor specii de enterococi la vancomicină. Potrivit specialiştilor, un rezultat îmbucurător este sensibilitatea stafilococilor aurii, inclusiv a MRSA, la cotrimoxazol – 99,1%.

5 lucruri pe care trebuie să le ştii despre antibiotice

Rezistenţa virusurilor la antibiotice este una dintre cele mai mari probleme ale sistemului sanitar mondial. Bacteriile se luptă să supravieţuiască şi, cu cât sunt mai expuse la antibiotice, cu atât mai multe şanse au să se adapteze şi să devină rezistente.

 
Uniunea Europeană se confruntă cu o ameninţare mare din cauza superbacteriilor care au început să reziste şi la carbapenemi, o clasă de antibiotice atât de puternice încât reprezintă o ultimă soluţie în cazul infecţiilor. România se află printre ţările afectate cel mai mult: peste 5% din infecţiile sângelui contactate în spitale nu cedează în faţa carbapenemilor.
 
 
Autorităţile sanitare de la cel mai înalt nivel se declară învinse astăzi în lupta cu „superbacteriile“, antibioticele fiind considerate ca o armă albă într-un război nuclear.
 
 
Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a emis o avertizare neobişnuită în care se spune că „era antibioticelor ineficiente a început“. Aproape două milioane de americani dezvoltă infecţii rezistente la antibiotice, iar 23.000 de oameni mor în fiecare an din cauza tratamentelor cu antibiotice care nu-şi fac efectul.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: