Medicamentele inovatoare aşteptate de români de peste 5 ani ar putea fi inaccesibile bolnavilor

Lista de medicamente va fi actualizată până pe 31 aprilie FOTO: Adevărul

Până pe 31 martie 2013 vom avea o nouă listă de medicamente compensate şi gratuite. Chiar dacă România este una dintre codaşele Uniunii Europe în ceea ce priveşte accesul pacienţilor la terapii inovatoare şi mai eficiente, ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu are în vedere revizuirea listei, care nu a mai fost actualizată de mai bine de cinci ani.

În prezent, au fost deschise procedurile de evaluare a medicamentelor deficitare, avizate de comisiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii. Din cele 140 de produse medicamentoase ce se regăsesc în listă, vor fi introduse în schemele de tratament doar acelea care îşi demonstrează eficienţa din două puncte de vedere: terapeutic şi economic.

"Companiile farmaceutice trebuie să demonstreze că molecula (medicamentul - n.red.) are caracteristici de calitate, de eficienţă şi că sunt inovatoare. Practic, trebuie demonstrat că este mai bună decât cea pe care o va înlocui în listă", spune Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Conform acestuia, evaluarea făcută în anul 2008 nu a fost una foarte riguroasă.

"Medicamentele au fost incluse pe liste fără o evaluare, drept pentru care a crescut consumul de medicamente în perioada 2010 - 2011. Trebuie să existe o comisie care să evalueze acele medicamente propuse spre compensare, după un set de reguli foarte clare şi stricte; important este să aducă beneficii reale pacienţilor români. De asemenea, este necesară şi opinia unor experţi economici. Spre exemplu, un medicament poate fi mai scump, dar dacă vindecă pacientul sau îi îmbunătăţeşte considerabil calitatea vieţii, merită compensat. Ce nu e normal în Romania e ca evaluarea să se facă odată la cinci ani, timp în care s-ar fi putut salva vieţi, în condiţiile în care tratamentul era pe piaţă", adaugă Dragoş Damian.

Vasile Barbu: "Folosim terapii vechi şi ineficiente!"

Despre unii pacienţi care au plătit cu viaţa în lipsa accesibilităţii la tratament vorbeşte şi Vasile Barbu, reprezentant al pacientilor şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). În multe patologii importante suntem în urmă cu tratamentele, spune Barbu. Nu doar că folosim terapii vechi şi ineficiente, dar costurile legate de asistenţa socială sunt semnificative şi împovărează statul român.

Un exemplu relevant este un studiu, intitulat Carta Albă pentru Hepatita C, cercetare efectuată de organizaţia pe care Barbu o conduce. "Studiul presupune o detaliere a tipurilor de terapii, am făcut o comparaţie între dubla terapie (schema actuală de tratament a pacientilor cu hepatita C, n.red.) şi tripla terapie (un tratament inovator, utilizat în mică măsură în România, n.red.). Am demonstrat, alături de experţii cu care am colaborat la studiu, că doar 40% din pacienţii care sunt pe dublă terapie se vindecă, în timp ce 86% din pacienţii care au acces la tripla terapie s-au vindecat. Practic, s-ar face economii pe termen lung în sistem", a explicat Vasile Barbu.

Între timp, situaţia bolnavilor de hepatita C pare să se fi rezolvat. Mai precis, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat în urmă cu puţin timp că a soluţionat toate dosarele pacientilor care au solicitat dubla terapie. În consecinţă, lista de aşteptare a fost redusă la zero. Totuşi, din punct de vedere al prevenţiei, instituţiile publice, dar şi organizaţiile de pacienţi mai au foarte multe de făcut.

Medicamente noi în limita bugetului disponibil

Chiar dacă românii au nevoie de medicaţie la standarde europene pentru a putea fi trataţi corespunzător, nu toate cele 140 de medicamente propuse spre compensare vor fi accesibile. Limitarea ţine de buget, iar ministrul Sănătăţii a precizat că nu vrea să facă promisiuni pe care nu le poate ţine.

"Eu nu pot să fac o promisiune de genul: vedeţi că de mâine vor intra 400 de poziţii sau 100 sau 10 şi să nu am buget. Şi să punem pe hârtie că acele molecule există, dar că nu poţi să le dai pentru că nu ai bani", a declarat Nicolăescu.

Prin urmare, trebuie luată fiecare patologie în parte şi făcută o prioritizare. "Este esenţial să vedem ce pierdem dacă întârziem. Este nevoie de multă prudenţă. Pe de altă parte, e greu să impunem Ministerului Sănătăţii să aducă toate medicamentele, ar fi un dezastru financiar", a completat Barbu.

Mai precis, includerea celor 140 de molecule presupune un efort financiar de 400 de milioane de lei pe an, conform lui Dragoş Damian, sumă care nu poate fi sustinuţă din moment ce statul încă are datorii faţă de producătorii de medicamente. Totuşi, actualizarea listei de medicamente nu înseamnă că pacienţii români vor avea acces efectiv la ele, completează Damian.

Motivele pentru care accesul pacienţilor la tratamente este îngrădit

La ora actuală, bolnavii nu găsesc medicamente din două cauze. Prima o constituie exportul paralel, fenomen care a luat amploare în ultimii patru ani, odată ce Guvernul a decis să pună cel mai mic preţ din Europa la produsele medicamentoase din România. A doua cauză o reprezintă piaţa neagră a medicamentelor.

De partea cealaltă, directorul executiv al Asociaţiei Romane a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) susţine că în momentul în care va fi reactualizată lista, pacienţii români vor putea primi medicamentele.

"Nu e o problemă legată de disponbilitatea medicamentelor, ci e legată de accesibilitate. Tratamentele sunt scumpe şi sunt peste puterea de cumpărare a cetăţeanului de rând", a explicat Zaharescu.

Un raport al ARPIM arată că pentru a beneficia de un tratament compensat de ultimă generaţie, un român trebuie să aştepte 6 ani, în timp ce bolnavii din Marea Britanie şi Germania beneficiază de medicamentele noi imediat după ce acestea au fost autorizate.

Potrivit raportului, în Belgia pacienţii trebuie să aştepte 392 de zile, în Portugalia - 349 de zile, în Spania - 349 de zile, Italia - 326 de zile, Franţa - 289 de zile, Slovacia - 255 de zile, Finlanda - 211 de zile, Suedia - 206 de zile, Olanda - 196 de zile, Grecia - 188 de zile, Norvegia - 175 de zile, Irlanda - 157 de zile, Elveţia - 140 de zile, Danemarca - 125 de zile şi în Austria 88 de zile.