Mai mult de un sfert dintre copiii români petrec peste 6 ore pe zi în online. Ce putem face?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai mult de un sefrt dintre copiii români petrec peste 6 ore în online şi îşi verifică în mod constant smartphoneul, într-o zi cu şcoală, reiese dintr-un studiu întocmit de organizaţia Salvaţi Copiii.

Într-o zi fără şcoală, procentul copiilor care stau mai mult de şase ore/zi pe Internet sau îşi verifică periodic dispozitivul creşte la peste 47%, conform acestui studiu citat de Agerpres.

„Copiii care petrec peste şase ore online sunt semnificativ mai nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii”

"Copiii care afirmă că petrec peste şase ore online sunt semnificativ mai nemulţumiţi de relaţia cu părinţii, prietenii şi profesorii, precum şi de viaţa lor în prezent. De asemenea, consideră într-o măsură mai redusă că activităţile de zi cu zi au sens sau sunt mai puţin optimişti cu privire la viitor, sunt mai nemulţumiţi de deciziile luate şi afirmă că au fost mai puţin relaxaţi în ultimele două săptămâni", se menţionează în cercetarea "Salvaţi Copiii".

Potrivit studiului, mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (54%) au declarat că au fost deranjaţi sau supăraţi în timp ce comunicau pe Internet. Iar 43% dintre respondenţi afirmă că postează online informaţii personale – fotografii, adresa la care locuiesc, locurile unde merg etc.

De asemenea, 47% dintre copii recunosc faptul că verifică uneori, rar sau deloc valoarea de adevăr a informaţiilor citite online. Altfel spus, ei „cred” tot ceea ce se spune pe Internet. Iar 43% dintre ei susţin că au văzut sau au primit mesaje cu conţinut sexual în mediul virtual, iar 61% s-au simţit inconfortabil ca urmare a ceea ce au văzut pe Internet.


Adevărate „droguri” digitale


Să mai spunem că numeroşi autori, precum Adam Alter („Irezistibil. Dependenţa de tehnologie şi afacerile din spatele ei”, Editura Publica), Nicholas Carr („Cuşca de sticlă”, Editura Publica) sau Nicholas Kardaras („Copiii şi ecranele luminioase”, Editura Paralela 45) vorbesc despre magnetismul produselor digitale şi al ecranelor luminoase şi despre efectele negative ale acestora, care sunt comparate cu efectele negative ale drogurilor.

Adam Alter arată, de exemplu, că aceste companii care proiectează astfel de produse le ajustează de-a lungul timpului, până când devine aproape imposibil să nu cedăm în faţa atracţiei pe care acestea o exercittă. Aceste produse au efecte nocive asupra bunăstării, sănătăţii şi fericirii noastre şi a copiilor noştri. Copiii „generaţiei Y” întâmpină, conform lui Alter, dificultăţi de relaţionare cu oamenii din jurul lor, iar în anumite cazuri vorbăm chiar de tulburări clinice provocate sau agravate de aceste dispozitive. Nicholas Carr arată că atenţia dedicată acestor ecrane nu doar că ne rupe de lume, ci ne şi creează o stare de nemulţumire şi de iritare.

Cei trei autori pe care i-am menţionat mai sus oferă, totodată argumente şi soluţii care îi pot ajuta pe părinţi să intervină la timp şi să reducă efectele nocive ale acestei dependenţe.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite