Mafia kurdă, terorism financiar în România

Capii grupării kurde Yuksek rulează pe piaţa neagră afaceri de sute de milioane de euro, sub paravanul comerţului cu fructe şi legume.

Fraţii  kurzi Şahin, Abbas şi Ayhan Yuksek, originari din Turcia, au reuşit în doar şapte ani să creeze o vastă reţea de spălare a banilor, profitând de complicitatea directă sau indirectă a unor lideri de instituţii de control financiar. Imperiul kurd din România a fost ridicat sub paravanul importului şi exportului de legume şi fructe, printr-o suveică cu sute de firme-fantomă. Statul român pierde anual zeci de milioane de euro, în timp ce mafia kurdă obţine fonduri ale căror destinaţii ar trebui să ridice semne de întrebare. Liderii mafiei kurde sponsorizează oficial atât PDL, cât şi PNL. Sunt discreţi şi de negăsit atunci când li se cer explicaţii.

De la tanti Mihaela-n curte...

Pe strada Viorele  la numărul 7, în oraşul ilfovean Voluntari, un om a scris conştiincios pe o poartă ruginită: „Suntem creştin-ortodocşi. Refuzăm prozelitismul religios". În spatele acestor porţi, dincolo de mormanele de fier vechi de la intrare, în bordeiul din chirpici cu termopane, locuieşte creştina Mihaela Preda, femeie de serviciu. Ceea ce scoate în evidenţă această casă de pe drumul înfundat este o serie de cifre aflate în baza de date a Ministerului Finanţelor: aici, la tanti Mihaela în ogradă, figurează societatea Piruze Com SRL, o firmă fără nici un angajat, dar care a reuşit performanţa să încaseze în 2009 o sumă ale cărei zerouri sunt greu de urmărit: 1,35 de miliarde de lei (320 de milioane de euro).

Piruze, ajunsă întâmplător în casa femeii de serviciu, este cea mai importantă firmă-fantomă a grupării Yuksek şi a fost de-a lungul anului 2009 şi până la jumătatea lui 2010 sacul de bani negri al grupării. La cei zero angajaţi ai lui Piruze şi la cele nouă zerouri din coada veniturilor e limpede că societatea ar fi atras atenţia şi portarului de la sediul ANAF. Cu atât mai mult cu cât firma nu era greu de observat: se cocoţase în top 50 companii private din România şi pe primele locuri în clasamentele din Ilfov.

... Până-n deşertul Sahara

Piruze Com Srl a fost înfiinţată în 2008 de Sedat Yuksek (28 de ani), un locotenent al celor trei fraţi kurzi, Şahin, Abbas şi Ayhan Yuksek. Imediat, firma a fost înregistrată şi la Ministerul Agriculturii ca operator în sistemul de agricultură ecologică, condiţie obligatorie pentru ca Piruze să poată face importuri de legume şi fructe proaspete din ţările membre UE.

Sedat a declarat la minister că urmează să aducă în ţară fructe şi legume care se găsesc şi în România: mere, pere, cartofi, morcovi şi dovlecei. Însă, conform aceloraşi date de la minister, „societatea nu a efectuat nici o tranzacţie comercială". Prin urmare, firma nu a vândut legal nici măcar o ceapă degerată. Atunci, de unde provin veniturile de 320 de milioane de euro din bilanţurile contabile?

La mijlocul anului trecut, după ce mafia kurdă şi-a terminat operaţiunile ilicite realizate prin societatea Piruze, firma a fost cedată unor „oameni-tampon": doi  egipteni dispuşi să preia toată răspunderea juridică a firmei. Mobilul era unul singur: cei doi nou-veniţi, Mohamed el Batrik şi Abdel Shafy Elmansy, ar fi urmat să şteargă orice legătură a kurzilor cu operaţiunile Piruze. Pentru ca egiptenii să fie traşi la răspundere vor trebui mai întâi să prezinte actele contabile ale firmei. Pentru asta trebuie vizitaţi de comisarii ilfoveni acolo unde locuiesc acum: în deşertul Sahara, în satul Ghribia.

Protectoratul

După doi ani de la înfiinţare, şi după ce fraţii kurzi şi‑au terminat operaţiunile ilicite prin intermediul Piruze şi şi-au retras omul din societate, la spartul târgului, au intervenit şi comisarii de la Garda Financiară Ilfov. S-au făcut că muncesc numai cât să nu-i deranjeze pe turci. În primă fază, Garda Financiară Ilfov a atacat în instanţă faptul că Sedat Yuksek a cedat firma celor doi egipteni, observând că „prin această cesiune se încearcă sustragerea de la verificarea documentelor contabile şi stabilirea prejudiciului". În martie anul acesta, aceiaşi comisari nu s-au mai prezentat la proces, lăsând cauza să fie suspendată. Astfel că situaţia a rămas ca la început: egiptenii¨, încă în firmă şi documentele contabile - făcute dispărute. 

În România, înfiinţarea unei firme cu un sediu fictiv e infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. În mod surprinzător, Garda Financiară nu a făcut plângere penală împotriva lui Sedat, locotenentul fraţilor Yuksek care a înfiinţat firma-fantomă. Astfel, Sedat nu a fost până acum deranjat de niciun organ de control. Singurii cetăţeni români care nu-i dau pace sunt româncele, fapt pentru care Sedat îşi exprimă dezolarea în dragoste pe reţelele de socializare. Tocmai scrisese statusul: „o iubire confuză!:( ".

Iniţial, Sedat  a acceptat să vorbească cu presa într-o română stricată: „Ok. Dar de unde ai găsit pe mine, eu nu sunt om, vedetă şi de ce eu?". Când i s-a amintit de firma Piruze a închis brusc telefonul, nu înainte să mormăie un „ăăă, asta nu eu!".  Mai apoi şi-a şters contul de pe reţeaua de socializare. Un gest radical. 

Cum e Rusu e şi kurdu'

Firma ilfoveană Piruze Com SRL a vândut pe piaţa neagră legume şi fructe de 320 de milioane de euro chiar în anul în care la conducerea Gărzii Financiare Ilfov a fost numit comisarul Robert Rusu. Acesta a acceptat iniţial să vorbească cu reporterii „Adevărul", dar la auzul numelui Yuksek, s-a răzgândit. Nu are voie să dea interviuri. „Şi chiar nu mai avem ce discuta pe tema asta. Luaţi legătura cu purtătorul de cuvânt".

320 de milioane de euro  reprezintă veniturile unei singure firme -fantomă, cu zero angajaţi, controlată de reţeaua „Yuksek".

Sediul în care se ascunde şeful mafiei

Societatea care a beneficiat de fraudele Piruze este concernul  „Yuksek International", înfiinţat de creierul reţelei, Şahin Yuksek. Reporterii „Adevărul" au încercat să vorbească cu Şahin la sediul societăţii sale -o clădire imensă din sticlă din Ştefăneşti, în apropierea Capitalei. Înăuntru însă, nu găseşti forfota la care te aştepţi pentru o firmă care ar deţine o treime din piaţa de legume şi fructe din România, ajunsă în Top 100 de companii exportatoare de astfel de produse din întreaga lume. La parter sunt doar două recepţionere plictisite. La etaje, birourile sunt goale. Iniţial, ni se spune că patronul Şahin este într-o întâlnire. După jumătate de oră un angajat, tot turc, vizibil emoţionat, ne spune că, de fapt, Şahin nu a fost niciodată în sediu: „Sunt singurul angajat din clădire".

Studentă, contabila unui „imperiu"

Angajata care s-a ocupat de contabilitatea primară a  Piruze Com a fost studenta Oana Bahulea, de 25 de ani. „Aş dori să nu comentez cifrele pe care le-a declarat acea companie, eu aveam nevoie de bani şi de un job de moment. Când mi-am dat seama că e momentul să mă retrag, m-am retras, dacă înţelegeţi ce vreau să zic...", a spus Bahulea.

Fosta angajată a Piruze Com a confirmat că şeful direct nu era Sedat, administratorul din acte al firmei, ci Abbas Yuksek, unul din cei trei fraţi, capi ai mafiei kurde. De altfel, Abbas trăieşte bine mersi în România. Refuză să recunoască vreo implicare în ghemul de firme fantomă prin care a operat gruparea sa. „Nu am avut nicio firmă care se numeşte Piruze. Cum sunteţi ziarist, nu ştiu, dacă nu ştiţi să luaţi informaţie corectă. Să aveţi o zi bună. La revedere!".
O propunere „indecentă" de la Blejnar

Numele kurzilor a fost legat şi de preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, de un fost subordonat al acestuia. În aceasta vară, şeful Vămii Prahova, Cornel Costea, a fost trimis în judecată pentru corupţie. „Preşedintele Blejnar mi‑a propus să fac operaţiuni vamale cu legume-fructe de la firmele cetăţeanului turc Yuksek Abbas, pe care îl cunoşteam şi eu. Nu am fost de acord să fac operaţiuni vamale cu legume-fructe, deoarece fusese un scandal în Vamă", a declarat Costea la DNA.

Şeful ANAF: „Eu i-am dat pe mâna DNA"

Dosarul „Costea" mai scoate în evidenţă şi cum îşi asigură kurzii protecţia, cumpărând comisari vamali cu produse, mituindu-i cu măsline, mese de călcat sau partide de sex cu prostituate. În ciuda interceptărilor, în mod ciudat, Abbas Yuksek nu este trimis în judecată pentru dare de mită. Costea nu a putut aduce date concretecu privire la legătura lui Sorin Blejnar cu turcii.

Sorin Blejnar susţine că a luat măsuri Foto: Marian Vilău

Preşedintele ANAF se apără arătându-le reporterilor „Adevărul" o plângere penală făcută împotriva companiei Yuksek Internaţional Fruct printre ai cărei semnatari se află chiar el. În opinia sa, el nu ar putea fi protectorul turcilor atât timp cât chiar el a dispus trimiterea lor la DNA. „Sunt peste 300 de plângeri penale făcute împotriva firmelor care operează în sectorul legume-fructe, nu pot să vă spun câte sunt împotriva acelor turci", spune Blejnar.

România, bază de operaţiuni fiscale

Schema fraudei concepute de kurzi este foarte simplă. Gruparea înfiinţează prin intermediul unor locotenenţi o firmă-fantomă care importă fructe şi legume fără să plătească taxe. Ulterior, locotenenţii lui Yuksek predau societatea-fantomă unor oameni invizibili din Irak, Iran, Egipt, care de multe ori nu au călcat niciodată prin România.

"Sunt peste 300 de plângeri penale făcute împotriva firmelor care operează în sectorul legume-fructe, nu pot să vă spun câte sunt împotriva acelor turci.''
Sorin Blejnar Preşedintele ANAF

Cocaină în containere cu peşte

În 2007 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism descindea în forţă în portul Agigea. Mascaţii au găsit într-un container cu macrou congelat nu mai puţin de 364 de kilograme de cocaină. Peştele fusese comandat de firma ilfoveană Oreya Fruct Srl controlată de  Abbas Yuksek. Cocaina fusese expediată de temutul lider al reţelei columbiene de droguri Victor Sanchez, zis „El Viejo"(Bătrânul). Procurorii nu au reuşit să probeze legătura directă a importatorului Abbas Yuksek cu drogurile din propriul container şi a trimis în judecată, acum câteva luni, doar doi români.