"La Apaţa nu este niciun conflict etnic"

În comuna braşoveană zguduită de scandalul stârnit de hoţii de cartofi e linişte, dar unii săteni sunt supăraţi pe presă că au umflat incidentul dintre localnicii maghiari şi romii

În comuna braşoveană zguduită de scandalul stârnit de hoţii de cartofi e linişte, dar unii săteni sunt supăraţi pe presă că au umflat incidentul dintre localnicii maghiari şi romii acuzaţi de furt

După ce câteva zile au fost teatrul unor conflicte violente între reprezentanţii comunităţii rome şi maghiare din zonă, uliţele comunei braşovene Apaţa sunt pustii. Măsurile luate de autorităţi, trupele detaşate în localitate de Jandarmerie, dar şi căldura năucitoare din ultimele zile i-au făcut pe oameni să renunţe să se mai adune la primărie.

Nu în ultimul rând, hoţi care prăduiau recoltele de cartofi şi lucernă au fost descurajaţi de blocada instituită zilnic de oamenii primarului: după căderea serii, nicio căruţă, prezumtiv mijloc de transport al cartofilor furaţi, nu mai are voie să iasă din comună.

Pe la porţi, bătrânii, zgârciţi la vorbă, nu sunt de acord cu spectacolul mediatic. "Să ştiţi că nu aveţi dreptate voi, ziariştii, că la noi e război interetnic. Or fi mulţi ţigani, dar nu tăţi sunt hoţi. Când mergem la câmp, la adunat cartofii, la doi-trei maghiari în căruţă stau şi doi-trei ţigani, plătiţi cu ziua. Aşa ne ajutăm. Necazul mare nu este interetnic, ci faptul că vin unii noaptea şi fură, iar ăştia trebuie închişi, indiferent că sunt ţigani, români sau unguri", a rezumat tanti Martha, o bătrână aşezată pe băncuţă în faţa porţii, întreaga tevatură de la Apaţa.

Un alt bătrân, Szabo Jancsi, spune că este mai mare ruşinea ce s-a întâmplat: "Tătă ţara asta şi Ungaria auzeau de Apaţa o dată pe an, de Paşte, când la noi e mare sărbătoare: Împuşcatul cocoşului, în memoria celor prăpădiţi când or venit peste noi tătarii.

Acum, ni s-a dus vestea că ne luptăm cu romii. N-avem nica cu nimeni, da' să ne lase în pace să ne vedem de ale noastre şi să nu ne fure". Romii, de cealaltă parte, sunt şi ei supăraţi că li se face imagine proastă, că ei muncesc şi nu toţi fură.

Puşi pe harţă cu ziariştii, ne iau la rost. "Plecaţi de aici şi lăsaţi-ne cu supărarea noastră. Că noi vrem să muncim, iar dacă tot scrieţi de noi că furăm, nu ne mai ia nimeni la lucru. Ne faceţi mai mult rău", s-a răţoit la mine unul dintre romi. Ies repede din vorbă şi intru într-o magherniţă ce funcţionează ca magazin. Vânzătoare - o frumuşică romă. "Ce vreaţi, domnu'?"

"Dă-mi un suc rece, dacă ai. Văd că e linişte acum, nu mai e scandal…" "Da, bine că s-or potolit. Că nu mai era de trăit. Urlau unii la alţii de parcă intrase dracu' în ei, mai-mai să se omoare!", îşi aminteşte cu lehamite fata.

Primarul Boloni, înjurat de toţi

Cel mai supărat după întregul scandal este primarul Iuliu Boloni. A pus "gărzi locale" formate din câte doi poliţişti comunitari, doi săteni de etnie maghiară şi unul romă să patruleze pe câmp să apere culturile de hoţi. În fiecare seară, la Apaţa se instaurează o blocadă. De când se lasă seara, nicio căruţă nu mai are voie să iasă din comună. Aşa, cei care sunt pe furat trebuie să-şi ia gândul că mai pot să dea iama în lanurile cu lucernă sau cartofi.

"Eu sunt la mijloc: maghiarii mă înjură că iau partea romilor, romii că am ceva cu ei şi că ţin cu maghiarii din comună. M-am trezit singur în toată povestea asta. Poliţişti nu avem, post de jandarmi nu se poate înfiinţa, că fostul ministru de interne a interzis asta printr-un ordin. Am fost lăsaţi să ne descurcăm singuri, deşi era treaba altor instituţii", se plânge primarul. Boloni spune că, din cei 1.700 de romi, probleme fac doar vreo sută, cei cu ani mulţi de puşcărie.

"Dom'le, uitaţi aici, ultimele plângeri înregistrate la primărie că le-au fost călcate culturile de hoţi sunt chiar de la romi. Se înţeleg cu cei bătrâni care nu mai pot lucra pământul că le dau o parte din cartofi sau le aduc două căruţe de lemne să aibă la iarnă, iar în schimb să le dea fâneaţa să aibă furaje pentru cai. Unii, care nu au mai găsit terenuri pe aici, au arendat pământuri în judeţul vecin, la Aita, dar se plâng că vin unii de la noi din comună şi îi fură şi acolo", şi-a vărsat amarul primarul.

"Războiul cartofului", mană cerească pentru speculanţii politici

În cele din urmă, aşa-zisul conflict interetnic s-a dovedit a fi de fapt rodul unor simple speculaţii. Numai că, dacă tot a ieşit cu scandal, băieţii deştepţi au încercat să speculeze situaţia. "Au venit la mine zece fundaţii şi organizaţii, cu gura mare, că încerc să provoc un război interetnic şi că am ceva cu romii.

Le-am zis să-şi vadă de treabă, că se fac de râs", ne spune primarul. Boloni ne-a povestit că au fost o serie de diversiuni, de parcă retrăia zilele de la Revoluţie, când se lansau zvonuri şi se provoca panică. Astfel, liderii UCM din Baraolt l-au alertat pe primarul Boloni că un grup de vreo 50 de ţigani înarmaţi cu sape, topoare şi lopeţi se îndrepta către Apaţa în urmă cu două zile, la primele ore ale dimineţii.

Dovedind mult sânge rece, primarul nu a alertat jandarmii, ci a pus mâna pe telefon. A fost inspirat: primarul din localitatea vecină i-a confirmat că, într-adevăr, spre Apaţa se îndreaptă un grup de câteva zeci de oameni. Numai că era vorba de cei care veneau să presteze munci în folosul comunităţii, pentru a-şi putea primi ajutorul social.