Irealul devine real: domnişoara profesoară e, de fapt, bărbat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Wikipedia
FOTO Wikipedia

Probabil aşa au simţit şi cei 300 de elevi din Vrancea când profesoara care le preda un seminar, în luna februarie, despre teoria de gen, le-a spus că, de fapt, este bărbat. Aceasta mărturisea că se simte ofensată că i se atribuie un anumit gen, fiecare fiind liber să aleagă dacă ar dori să fie bărbat, femeie, ambele sau niciuna dintre variante…

Ulterior, părinţii intrigaţi de ce li s-a prezentat elevilor au fost reclamaţi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării de către respectivul transsexual şi asociaţia ACCEPT. Adică, 26.000 de părinţi sunt atacaţi pentru că doresc să se implice în educaţia copiilor şi să nu îi expună la anumite tipuri de informaţii care nu rezonează cu sistemul lor valoric.

Dacă ar fi să gândim dincolo de gen, cum îşi doresc unii, cred că cel mai corect ar fi să ne raportăm la trăsături de caracter. Pe acelea trebuie să le delimităm de genuri şi să ne ferim să le atribuim unor persoane pentru simplul fapt că sunt femei sau bărbaţi. Diminuarea stereotipurilor ar fi un lucru pozitiv, dar nu prin transformarea oamenilor în androgini, ci prin educaţie, prin construirea unor perspective lipsite de prejudecăţi.

Identitatea nu este sinonimă cu genul

Faptul că ne naştem drept femei sau bărbaţi nu ne opreşte să ne atingem scopurile şi nu suntem limitaţi în vreun fel. De asemenea, nimic nu ne dă dreptul de a-i judeca pe cei de sex opus. Ceea ce e total diferit faţă de ce se promovează în ultimul timp de adepţii teoriei de gen. Să îţi schimbi în permanenţă identitatea poate însemna un trai deficitar dus pe o cale nesigură. „Ce gen să fiu astăzi? Sau să nu reprezint nimic?” ar trebui înlocuit de „Cum ar trebui să mă comport azi? Cum aş putea să-mi depăşesc limitele?”.

Nu e necesar ca oamenii să îşi schimbe constant genul, ci doar atitudinea. Mai mult, identitatea umană nu se limitează la gen – care e doar o parte din aceasta. Identitatea se referă şi la experienţele acumulate, la aptitudini, la comportament, la statut; este o sumă de trăsături, nu echivalentul genului, cum susţin unele minorităţile sexuale.

Toată această polemică a revenit în atenţia publică pe fondul chemării, de către Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a organizaţiei părinţilor din judeţul Vrancea, care are nu mai puţin de 26.000 de membri, a inspectorului şcolar din acelaşi judeţ, a unui ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a decanului baroului Vrancea şi a purtătorului de cuvânt al Coaliţiei pentru Familie. Toţi aceştia au fost reclamaţi la CNCD de către o persoană transgender, care le-a vorbit, în februarie, elevilor din Vrancea despre faptul că identitatea de gen şi orientarea sexuală sunt două lucruri diferite, şi ACCEPT, un ONG care promovează drepturile persoanelor LGBT (Lesbiene, Gay, Bisexuali, Transgender) din România şi care, mai recent, a devenit şi partener al CNCD.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite