Intre capitalism salbatic si dictatura proletariatului

Dupa cinci ani de tatonari si sase luni de negocieri dure, sindicatele, patronatele si Guvernul au cazut la pace: noul Cod al Muncii este gata. Consensul a fost stropit cu sampanie, iar peste cateva

Dupa cinci ani de tatonari si sase luni de negocieri dure, sindicatele, patronatele si Guvernul au cazut la pace: noul Cod al Muncii este gata. Consensul a fost stropit cu sampanie, iar peste cateva zile Executivul isi va asuma raspunderea in Parlament pentru acest proiect. Cu toate acestea, controversele pe marginea noului cod n-au disparut deloc. Unii, datorita unor "prevederi dure", l-au calificat ca fiind un "act de un capitalism salbatic". Altii, tot datorita unor prevederi dure, il considera o lege care va reintroduce "dictatura proletariatului". Explicatia acestor opinii diametral opuse e simpla. Noul Cod al Muncii, alcatuit pe baza normelor europene in materie, e un fel de cadru pe care urmeaza sa se prinda mai multe legi complementare, cum ar fi cea a sindicatelor, a contractelor colective de munca, a conflictelor de munca sau cea privind protectia persoanelor incadrate in munca. Totusi, chiar si in stadiu de schelet legislativ, acest cod are niste prevederi clare in niste domenii in care, pana acum, domneau confuzia si haosul, care permiteau atat sindicatelor, cat si patronilor sa comita nenumarate abuzuri. Un bun exemplu in acest sens este paragraful care vorbeste de responsabilitatea pentru asa-numita greva spontana. Sindicatele au descoperit ca deschiderea oficiala a unui conflict de munca e un lucru dificil, pentru ca presupune niste etape bine stabilite, inclusiv inregistrarea conflictului la Camera de Munca. In plus, raspunderea pentru pagubele provocate de o greva nejustificata revine liderilor de sindicat. De aceea, acestia au gasit metoda protestelor aparute din senin. Fix in acelasi moment, majoritatea angajatilor descopereau brusc ca sunt nemultumiti de conditiile de munca si incetau lucrul. Liderii de sindicat nu aveau nici o treaba cu protestul, caci, nu-i asa, acesta era "spontan". Acum, aceasta metoda nu mai poate fi folosita, caci noul Cod al Muncii prevede clar ca raspunderea pentru greva spontana e nominala, adica fiecare salariat in parte raspunde pentru ceea ce face sau, mai precis, pentru ceea ce nu face. De asemenea, patronii nu mai pot concedia aiurea salariatii pe motivul "restrangerii de activitate", pentru ca perioada de blocare a unui post "restrans" e de 12 luni. In acest fel nu mai sunt posibile abuzuri de genul celui de la Constanta, unde patronul unui santier naval si-a concediat toti salariatii care cereau salarii mai mari, pentru ca, a doua zi, sa angajeze alti oameni pe exact aceleasi posturi. O alta noutate majora a acestui proiect legislativ este aparitia contractului colectiv de munca pe o durata determinata, care nu poate fi mai mare de 18 luni. Acest tip de contract era absolut necesar in noile conditii existente pe piata muncii din Romania. Aceasta piata a suferit schimbari dramatice. In ultimii cinci ani, aproximativ un milion de oameni din minerit si din industria grea au fost disponibilizati. In acest moment e restructurata industria de aparare, ceea ce inseamna alte mii de concedieri. Incet-incet a crescut atat numarul de oameni angajati in servicii, cat si mobilitatea fortei de munca, caci tot mai multi sunt "angajati de o lucrare". Dar, daca un angajator descopera ca a facut greseala sa angajeze un salariat incompetent, e aproape imposibil sa-l dea afara. Concedierea se poate face numai pe baza unei expertize, a unui proces-verbal, care, in mod sigur, e contestat a doua zi in instanta. In acest fel, salariatul slab pregatit e lipit de post ca marca de scrisoare. Acum, aparitia contractelor de munca cu durata determinata, cea a agentilor de munca temporara si cresterea perioadei de proba de la 30 de zile calendaristice la 30 de zile lucratoare mai reduc din presiunea asupra patronilor si ii pot face sa renunte la solutia muncii la negru. Acceptarea acestei prevederi echivaleaza cu o schimbare de mentalitate, adica cu acceptarea faptului ca, intr-o economie de piata, un angajat trebuie sa-si justifice salariul in fiecare zi. Nu intamplator, acest tip de contracte, chiar daca se aplica numai in anumite situatii, a fost contestat tocmai de cei care stau de ani de zile degeaba si viseaza sa iasa de acolo la pensie. De asemenea, noul Cod al Muncii inseamna noi drepturi si obligatii si pentru Ministerul Muncii. In Romania, in doar 10 ani de zile, gradul de sindicalizare a scazut de la 85 la suta la 45 la suta. Astfel, protectia a sute de mii de romani in fata abuzurilor patronale a fost transferata de la sindicate la ministerul de resort. Dar ministerul lui Marian Sarbu are, mari si lati, doar 190 de inspectori. De aceea, controalele care se fac sunt "tematice". In aceste conditii, stabilirea unei strategii clare de control si suplimentarea numarului de inspectori sunt absolut necesare. Altfel, noul Cod al Muncii va fi, ca multe alte legi din Romania, doar o insiruire de cuvinte frumoase pe hartie.