INTERVIU Cât de periculoşi sunt aditivii alimentari - evaluarea directorului Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară

INTERVIU Cât de periculoşi sunt aditivii alimentari - evaluarea directorului Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară

Bernhard Url, director executiv EFSA FOTO EFSA

Deşi se regăsesc în aproape toate produsele alimentare, aditivii alimentari nu pun în pericol sănătatea consumatorilor. Anunţul este făcut de medicul veterinar Bernhard Url, directorul executiv al Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA). Acesta a declarat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, că aditivii alimentari trec, la ora actuală, printr-o evaluare amplă la nivel european.

Ştiri pe aceeaşi temă

Adevărul: Cum vede Autoritatea Europenă pentru Siguranţă Alimentară dublul standard din domeniul alimentelor?
 
Bernhard Url: Mâncarea din Europa trebuie să fie sigură pentru cetăţenii din toate cele 28 de state membre. Este necesar să existe un nivel de siguranţă care să fie atins de toate produsele, este o cerinţă impusă de legislaţia europeană. Însă, menţinând acel nivel de siguranţă, poţi să diversifici: fie că vorbim de mâncare organică, fie că vorbim de mâncare specifică pentru o anumită regiune europeană şi aşa mai departe. Pot apărea şi diferenţe de gust atâta vreme cât mâncarea este sigură. Când am fost în Santiago de Compostella, am constatat că un produs pe care eu îl ştiam într-un anumit fel în Austria, avea un cu totul alt gust în Spania. Spaniolii sunt obişnuiţi cu un altfel de gust, astfel că produceau în mod diferit acele bomboane. 
 
Cum ar trebui să perceapă consumatorii aceste diferenţe?
 
Esenţa acestora este ca niciun consumator să nu aibă falsa impresie că a fost înşelat de un producător din industria alimentară. E important ca atunci când cineva cumpără un produs şi are anumite aşteptări, să primească produsul la care se aşteaptă, pe măsura banilor pe care i-a cheltuit pentru a-l achiziţiona. Calitatea, din perspectiva mea, e un concept relativ. Dacă achiziţionezi un anumit produs, de la un anumit brand, te aştepţi la o anumită calitate. 
 
Produsele pe care le consumăm conţin tot mai mulţi aditivi alimentari. Sunt periculoşi pentru sănătate?
 
Categoric nu. Toţi aditivii alimentari folosiţi în Europa trebuie să fie autorizaţi. Facem evaluări pentru a vedea modul în care consumatorii sunt expuşi la aditivii din toate sursele de hrană. Aproape toate ţările fac studii privind dieta cetăţenilor. E vorba de studii ample, epidemiologice, realizate o dată la cinci sau la şapte ani, prin care autorităţile vor să înţeleagă care sunt preferinţele alimentare ale cetăţenilor, începând cu copiii, continuând cu adulţii şi terminând cu bătrânii. Toate acele date ajung ulterior la noi.
 
Prin urmare, ştim foarte bine ce anume consumă europenii şi putem să ne dăm seama care este expunerea lor, per total, la aditivii alimentari. Evaluările noastre se bazează pe date reale, inclusiv pe analize toxicologice. Din punctul meu de vedere, şi din perspectiva studiilor ştiinţifice pe care le avem la dispoziţie, aditivii alimentari nu constituie un pericol pentru sănătatea cetăţenilor pentru că dacă ar fi aşa, nu ar fi permisă utilizarea lor în produse. 
 
Există totuşi o legătură între apariţia anumitor boli şi mâncarea pe care o consumăm zi de zi?
 
Aş spune că mâncarea nu a fost niciodată mai sigură în Europa decât este în momentul de faţă. Toate statele membre au făcut foarte multe progrese în ceea ce priveşte siguranţa alimentelor. Dacă ar fi să comparăm produsele de acum cu cele care ajungeau pe mesele oamenilor în urmă cu 30 de ani, vorbim de cu totul altceva: s-au făcut progrese majore din perspectiva igienei, a procesării.
 
Sigur, încă mai sunt multe probleme de rezolvat – bacteriile, viruşii - sunt provocări din perspectiva siguranţei alimentare. Spre exemplu, sunt oameni care suferă de tot felul de infecţii alimentare în Europa, din cauza fungilor. Încă avem mult de lucru pentru a face mâncarea mai sigură decât este ea la ora actuală, dar ce este cert e că este dificil să facem o legătură între mâncarea consumată şi apariţia cancerului. 
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertiza că un consum ridicat de carne roşie poate declanşa cancerul de colon.
 
Într-adevăr, există indicii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care sugerează că un consum ridicat de carne roşie ar putea declanşa această boală. De altfel, ei propun un consum echilibrat de carne roşie şi de produse care provin din acest tip de carne - cârnaţi, şuncă, etc. Sunt doar suspiciuni, însă tocmai din acest motiv autorităţile recomandă dietele echilibrate, bazate pe consumul de legume, fructe, cereale, şi plasează în vârful piramidei carnea şi produsele foarte grase. Dar nu e nimic nou aici. Aceste recomandări există de 30 - 40 de ani. 
 
Românii sunt în topul clasamentului european din perspectiva risipei alimentare.
 
Din punctul meu de vedere, risipa alimentară reprezintă o mare problemă pentru întreaga Uniunea Europeană. Este şi o problemă de etică pentru că mâncarea pe care o aruncăm poate fi folosită pentru a-i hrăni pe alţii. Şi, chiar şi în Europa avem foarte multe persoane care trăiesc la limita subzistenţei. Până la urmă, cred că e vorba de atitudinea fiecăruia dintre noi. E esenţial să cumpărăm strict mâncarea pe care o şi consumăm. Spre exemplu, eu am crescut într-o fermă, iar în anii 1960 ar fi fost imposibil să arunci mâncarea. Asta pe lângă faptul că risipa alimentară este considerată un păcat.
 
Care este impactul risipei alimentare asupra mediului înconjurător?
 
Potrivit estimărilor, în 2050 vor fi 10 miliarde de cetăţeni pe această planetă. Şi toţi vor trebui să mănânce, ceea ce înseamnă că va trebui să creştem producţia de hrană foarte mult, dar să avem grijă, în acelaşi timp, să nu punem în pericol biodiversitatea. Iar agricultura trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru a întruni obiectivele impuse de Acordul de la Paris, ceea ce va fi o adevărată provocare. Pentru asta vor fi necesare foarte multe măsuri, una dintre ele fiind chiar reducerea risipei alimentare. 
 
Este adevărat că alimentele organice sunt mai bune decât cele convenţionale?
 
Din punct de vedere al siguranţei alimentare, nu există evidenţe care să ateste că mâncarea organică ar fi superioară celei convenţionale. Din perspectiva calităţii nutriţionale, însă, sunt anumite discuţii deşi nu par să fi fost identificate diferenţe majore între cele două tipuri de hrană. 
 
Antibioticele sunt folosite în exces în România, atât de fermieri cât şi de români, în general, pentru diversele probleme de sănătate. Care sunt consecinţele?
 
Antibioticele sunt folosite pentru tratarea bolilor atât la animale cât şi la oameni. Ceea ce trebuie făcut este să le folosim într-un mod raţional, inclusiv în medicina umană. Ele trebuie înlocuite, pe cât posibil, cu vaccinarea, cu probioticele. De asemenea, trebuie regândite sistemele agriculturale: câte animale sunt într-un anumit spaţiu şi aşa mai departe. În momentul de faţă rezistenţa antimicrobiană este o problemă majoră de sănătate publică şi reprezintă o ameninţare nu doar pentru Europa ci pentru întreaga lume. Sunt indicii care arată că dacă nu vor fi luate măsuri, milioane de oameni ar putea muri din cauza unor infecţii care nu mai pot fi tratate. Astfel că fermierii, veterinarii, specialiştii în sănătate publică, medicii şi farmaciştii trebuie să facă front comun pentru a reduce consumul de antibiotice. De exemplu dacă venim la spital cu o infecţie şi dacă antibioticul pe care medicii îl folosesc nu mai este eficient, se poate ajunge inclusiv la deces. 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: