INTERVIU Ce fenomene meteo extreme ameninţă România şi cum pot fi contracarate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Încălzirea globală îşi face din ce în ce mai simţită prezenţa în  România şi acesta este motivul pentru care ţara noastră se va confrunta cu valuri de căldură, stres termic şi precipitaţii tot mai severe, arată climatologul Roxana Bojariu într-un interviu acordat ziarului  „Adevărul“.

Primăverile şi verile sunt tot mai calde, iar experţii susţin că şi toamnele vor deveni mai calde decât în anii trecuţi.

„Adevărul“: Va fi şi această vară marcată de valuri de căldură?

Roxana Bojariu: În România avem clar tendinţe de creştere a temperaturii medii anuale, mai ales în sezoanele de vară şi primăvară, în cea mai mare parte a ţării şi pe regiuni destul de extinse. În toamnă, deocamdată nu există un semnal clar de creştere a temperaturii pentru zona în care se află România, dar experimentele numerice ne arată că în viitor şi toamna temperaturile vor avea tendinţe crescătoare. Valurile de căldură deja sunt mai frecvente acum, în ultimii ani, decât erau acum câteva decenii. Iar ele vor deveni cu atât mai frecvente cu cât semnalul încălzirii globale va fi mai puternic. Şi aici vorbim despre ce se întâmplă la nivel global cu emisiile acestor gaze care se acumulează şi rămân în atmosferă: dioxid de carbon, metan, oxid de azot. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte precipitaţiile, am observat o intensificare a acestora. Noi deja trăim schimbarea climatică.

Cum influenţează schimbarea climatică severitatea inundaţiilor?

Aceste efecte severe pot fi minimizate printr-o dezvoltare care să fie adaptată la schimbările climatice. De pildă, am remarcat că ne confruntăm cu o modificare a intensităţii precipitaţiilor, adică avem o cantitate tot mai mare de precipitaţii care cade într-o perioadă de timp din ce în ce mai scurtă şi tot mai localizat. Practic, torenţialitatea precipitaţiilor creşte. Aceste tendinţe, de creştere a temperaturii medii anuale, sezoniere, dar şi a extremelor termice pozitive va continua şi se va accelera în viitor dacă se va accelera şi încălzirea globală. Intensitatea precipitaţiilor, pe care o vedem deja crescută faţă de acum 40 - 50 de ani, va creşte şi ea.

Imagine indisponibilă

Care sunt cauzele schimbării bruşte de temperatură?

Este vorba de complexitatea sistemului climatic şi de fluctuaţii naturale care au existat, există şi vor exista indiferent de prezenţa omului şi de activităţile sale. Totuşi, avem şi un semnal al încălzirii globale datorat, de data asta, activităţii omului, iar această activitate duce la creşterea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă. Dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot şi alţi componenţi radiativi activi lasă să treacă prin atmosferă radiaţia directă a soarelui, care încălzeşte suprafaţa terestră, iar suprafaţa terestră încălzită reemite o parte din această energie primită de la soare, dar, o reemite în spectrul de undă lungă, acolo unde gazele radiativ active nu mai lasă să treacă mai departe, ci absorb din această radiaţie infraroşie. Şi atunci, în sistemul acesta climatic se acumulează din ce în ce mai multă căldură, cu cât creşte concentraţia acestor gaze care absorb din radiaţia emisă de suprafaţa din ce în ce mai încălzită. E un fenomen global.

Se manifestă la fel peste tot în lume?

Nu. Încălzirea globală nu este uniformă nici în spaţiu, nici în timp. Nu e uniformă în spaţiu pentru că ai factori locali care îţi modulează efectul acesteia. Adică, există prezenţa oceanelor, a mărilor, a lacurilor mai mari, relieful este diferit. Magnitudinea încălzirii globale e diferită. Ceea ce simţim, per total, este acest efect combinat, pe de-o parte, al fluctuaţiilor naturale şi, pe de altă parte, al semnalului încălzirii globale. Felul de a se exprima al acestei încălziri globale poate să fie foarte diferit.

La ce să ne aşteptăm în România?

Încetul cu încetul ne încălzim. Şi în această vară vor exista şi perioade cu valuri de căldură. Aşa cum în vestul Europei e un val de căldură deosebit şi temperaturi foarte mari înregistrate în Marea Britanie sau în vestul Franţei, şi noi vom trece prin astfel de valuri de căldură, asta e cert. Problema mare este că vom avea acest tipar schimbat în care fluctuaţiile se vor succeda şi în care vom avea şi perioade de instabilitate, cu furtuni, cu manifestări severe.

Care sunt soluţiile şi alternativele României la încălzirea globală?

Soluţii deja sunt la îndemână prin tehnologiile care există. Practic, e vorba de folosirea energiilor regenerabile care să înlocuiască, de exemplu, folosirea cărbunelui, cea mai murdară resursă pentru obţinerea de energie este cărbunele. Apoi, şi arderea petrolului aduce destul de multe emisii. Gazul natural, prin ardere, e relativ mai curat faţă de altele, dar sunt probleme legate de exploatarea şi transportul lui pentru că, în cazul gazului metan, orice scăpare în atmosferă contribuie la intensificarea efectulului de seră. Este necesară înlocuirea lor cu alte tipuri de energii. Spre exemplu, hidroe ia este curată din punct de vedere climatic, la fel şi energia vântului şi energia solară. Ele nu vin cu amprentă de carbon. Din păcate, în România, eficienţa energetică este departe de media europeană. Pe de altă parte, ţara noastră are un dat natural foarte armonios din punct de vedere al mixului energetic.

Societate



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite