Pe acest fond, directorul general al NewsInt, Răzvan MUNTEANU, a discutat cu Florin ŞARI, Managerul Grupului Operativ de Lucru, şi unul dintre cei mai importanţi oameni din cadrul Federaţiei Române de Fotbal (FRF) care se vor ocupa de organizarea EURO 2020.

Dle Şari, care este impactul organizării EURO 2020 pentru România atât din punct de vedere economic cât şi al imaginii de ţară?

Cel mai evident este faptul că suntem într-un concert alături de alte 12 naţiuni europene, alături de care vom organiza, cu drepturi depline, acest turneu jubiliar al Campionatului European de Fotbal. Este în primul rând un eveniment unic pentru România, ca şi stat organizator, dar unic şi pentru competiţie în sine, pentru că nu vom şti dacă se va mai organiza o astfel de competiţie care să se întindă de la Dublin la Baku.

În ceea ce priveşte latura economică, vor fi câteva obiective pe care FRF dar şi ceilalaţi parteneri, precum Primăria Capitalei Bucureşti, cu o dublă calitate, aceea de posesor al Arenei Naţionale dar şi de oraş organizator, şi apoi Guvernul României, doresc să le atingem. Vor fi 100.000 de spectatori străini care vor veni la cele patru meciuri organizate la Bucureşti. Scopul nostru  va fi ca aceştia să se reîntoarcă pentru a vizita Bucureştiul în următorii ani. Ne dorim beneficii economice sustenabile din industria turismului şi  a serviciilor.

Mai apoi se va dezvolta infrastructura. Odată  după finalizarea construcţiei finale a celor patru stadioane din Bucureşti vom putea aplica pentru organizarea unor competiţii internaţionale de copii şi juniori, fotbal feminin, samd. Vor fi evenimente de anvergură într-un oraş care va avea experienţa EURO 2020.

Privind suma de bani pe care România ar câştiga-o de pe urma acestui eveniment,  nu există în momentul de faţă calcule atât de detaliate, însă vă pot da exemplul Franţei, ţară care a investit aproximativ 200 milioane de euro pentru organizarea EURO 2016, având apoi un beneficiu net de 1 miliard de euro. Poate pentru România beneficiul nu va fi de cinci ori mai mare decât suma investită, dar oricum va fi destul de consistent.

Totuşi, un proiect atât de mare este puţin dezbătut, cel puţin deocamdată, în presa naţională. Cum explicaţi acest lucru?

Pe plan intern, calendarul activităţilor de promovare se poate face cu 300-500 de zile înaintea primului meci. Nici măcar lansarea vânzării de bilete nu s-a făcut încă. Acum proiectul se axează mai degrabă pe soluţionarea aspectelor administrative, precum garanţia drepturilor de autor, spre exemplu. Care sunt mecanismele prin care autorităţile române vor combate marketingul de ambuscadă şi violarea drepturilor de autor este o problemă care se află acum în dezbatere.  În momentul de faţă nu este interesantă prezentarea acestor subiecte pentru media, deoarece au o percepţie publică redusă. Discuţiile media sunt mai degrabă axate asupra construcţiei stadioanelor şi a proiectelor de infrastructură.

Privind promovarea internaţională, acest lucru nu ţine de noi, rolul nostru fiind mai degrabă de integrator. UEFA şi partenerii locali ai FRF se vor ocupa de acest tip de promovare. Aceste acţiuni vor începe în 2019.

Pentru că tot vorbim de evenimentele administrative, există riscuri ca România să piardă statutul de organizator ? Care este stadiul construcţiei celor patru stadioane din Bucureşti? 

Nu există riscuri în momentul de faţă. Nici măcar stadiul construcţiei celor patru stadioane din Bucureşti nu poate afecta acest lucru. Aceste stadioane sunt pentru a facilita antrenamentele celorlalte echipe. Dacă naţionala noastră se va califica, vor fi deja doar trei echipe străine în grupe, fiecare urmând să folosească unul dintre aceste stadioane pentru antrenament. Naţionala se va antrena la Mogoşoaia.

Oricum, pentru fiecare stadion a cărei construcţie nu va fi finalizată există o alternativă, deja agreată de către UEFA. Stadionul de la Voluntari, sau de la Mogoşoaia sunt printre aceste alternative. Stadionul de la Ploieşti nu poate intra în calcul, întrucât este prea departe de oraşul gazdă, conform standardelor UEFA.

Condiţia UEFA este de fapt să existe un stadion de antrenament special amenajat, fără acces la public. Noi, ca ţară, am profitat însă şi ne-am propus construcţia celor patru stadioane. Acest lucru nu a fost însă o obligaţie, dar asumarea noastră a contat totuşi în alegerea Bucureştiului ca oraş gazdă.

Planurile de transport au fost transmise către UEFA?

Da. Este cel mai stufos dosar depus la UEFA. Va fi un dialog între noi şi forumul internaţional pe durata a şase luni, prin care va trebui să rezolvăm o serie de criterii. Spre exemplu, trebuie să arătăm cum cei care vor avea bilet la meciurile de fotbal vor putea folosi transportul gratuit de la Aeroport către Bucureşti. Trebuie să fie şi o schemă privind transportul spectatorilor de la hotel sau fan zone către stadion şi viceversa. Acestea sunt câteva exemple. Trebuie asigurat în principiu transportul spectatorilor în siguranţă şi confort, pe un număr limitat de zile.

Noi vom încuraja mersul pe jos de la fan zone, care se va întinde de la Piaţa Constituţiei până la Piaţa Unirii, către stadion. Bulevardul Unirii – Bulevardul  Decebal – Bulevardul Basarabia va fi traseul fanilor care vor alege să nu folosească mijloace de transport în deplasare.

S-a promis în dosarul depus că vom avea o linie de metrou Bucureşti-Otopeni?

Da. Dar când a devenit clar că linia de metrou nu va fi gata s-au depus variantele de transport prin RATB şi/sau pe calea ferată carea leagă Otopeni de Gara de Nord.

Vorbiţi-ne puţin despre sigla aleasă pentru promovarea evenimentului.

Sigla reprezentă simbolul Bucureştiului pentru EURO 2020, şi anume Podul Basarab. Turneul final stă sub semnul punţilor care leagă fanii fotbalului din toată Europa şi fiecare oraş gazdă are un pod ca marcă. Vreau să vă spun că sigla Bucureştiului chiar iese în evidenţă, pentru că podul cu hobane de la Basarab chiar e spectaculos. La poduri moderne suntem în top, nu intrăm în competiţia podurilor istorice, unde de departe se distinge London Bridge.

Cum puteţi descrie colaborarea FRF cu primăria Capitalei şi Guvernul României?

Colaborarea este formalizată printr-o hotărâre de guvern care declară acest turneu de importanţă naţională şi interes public. Există un grup operativ de lucru care are şapte membri, desemnaţi de către FRF, Primăria Capitalei şi diverse structuri guvernamentale, şi un comitet interministerial pentru organizarea EURO 2020, condus de către ministrul Tineretului şi Sportului.

Acesta este cadrul de desfăşurare organizatoric. Întâlnirile sunt lunare, iar interesul nostru comun este ca lucrurile să iasă bine. Suplimentar acestor mecanisme formale există alte grupuri, unele la solicitarea UEFA.

În final aş dori să vă mai întreb: în momentul în care Steaua, Rapid şi Dinamo vor avea propriile stadioane noi, cine va mai juca pe Arena Naţională?

 

Trebuie să ţinem cont de avantajele Arenei Naţionale. Dimensiunea este un exemplu de acest tip. Ghencea va avea în jur de 30.000 de locuri. La un meci internaţional, Steaua va veni pe Arena Naţională, pentru a satisface cererea de bilete. La fel şi Dinamo. Stadionul va avea doar 18.000 de locuri. Dacă Dinamo va reveni pe plan internaţional, cu siguranţă va alege să joace pe Arena Naţională. Apoi derby-urile interne se pot disputa pe acest stadion, şi nu în ultimul rând, meciurile echipei naţionale.