INFOGRAFIE Recensământ 2011. De ce pleacă românii din ţară

INFOGRAFIE Recensământ 2011. De ce pleacă românii din ţară

Motivul principal pentru scăderea populaţiei din România este migraţia, susţin specialiştii. Românii pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune.

Ştiri pe aceeaşi temă

De ce suntem mai puţini decât în anul 2002; care e motivul pentru care a crescut populaţia în judeţul Ilfov; care
este cea mai educată minoritate etnică din România şi de ce la oraşe trăiesc mai mulţi credincioşi decât la sate? Sunt doar câteva dintre întrebările la care va răspunde serialul „România la radiografie”, o analiză detaliată a rezultatelor ultimului recensământ, ce va fi publicat de „Adevărul” în următoarea săptămână.

Rezultatele ultimului Recensământ al Populaţiei arată faptul că în România au mai rămas doar 20,1 milioane de persoane. Asta în condiţiile în care potrivit recensământului din 1989 ţara noastră avea 23,1 milioane de locuitori. Motivul pentru care populaţia s-a împuţinat este sporul natural negativ, dar mai ales migraţia forţei de muncă. „Dacă scăderea sporului natural nu a fost o surpriză, având în vedere că fusese legalizat avortul, faptul că acum împuţinarea populaţiei vine în proporţie de peste 75% din cauza migraţiei este neaşteptat”, explică preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

La rândul lui, sociologul Alfred Bulai susţine că guvernanţii ar fi trebuit să înţeleagă în ce fel ne afectează ca naţiune scăderea natalităţii şi să adopte politici pronatalitate. 

„Mai puţini oameni într-o ţară înseamnă în primul rând mai puţină forţă de muncă, noi ca naţiune nu mai avem aceeaşi forţă. Dar niciodată în 20 de ani nu s-a preocupat vreun guvern din România de starea natalităţii. Nici nu cred că a fost trecută problema pe vreo listă de priorităţi”, explică Alfred Bulai.

În ceea ce priveşte problema migraţiei, sociologul susţine că pot fi dezvoltate politici publice pentru acest fenomen. „Migraţia a apărut în ultimii şase, şapte ani, iar România nu e singura ţară care s-a confruntat cu această problemă. Deja au găsit alţii rezolvări, noi trebuie doar să le preluăm. Dar pentru asta, trebuie să fim cu adevărat preocupaţi de problemă”, arată Bulai.

727.500 de persoane care au răspuns chestionarului recenzorilor sunt plecate în străinătate. „Această cifră reprezintă însă doar 30% din cifra reală”, susţine preşedintele Institutului Naţional de Statistică. Acesta îşi bazează afirmaţia pe faptul că familii întregi din România sunt plecate peste hotare, iar la momentul efectuării

Recensământului nu era nimeni la acestea acasă care să poată oferi date despre cei plecaţi. „Mai mult, noi nu avem toate sursele administrative pentru a verifica numărul exact al celor plecaţi. Gândiţi-vă doar câţi dintre românii care muncesc în străinătate fac asta pe baza unui contract legal şi atunci o să înţelegeţi subevaluarea noastră. În acest moment nu avem toate sursele administrative pentru a da o statistică exactă a celor plecaţi. Cifrele cele mai apropiate de realitate sunt cele oferite de Eurostat, potrivit cărora aproximativ 2,2 milioane de români locuiesc în străinătate”, susţine Tudorel Andrei. Cu toate acestea, reprezentanţii INS ne asigură că vom avea o statistică exactă a românilor plecaţi în străinătate, până în octombrie anul acesta.

Cei mai mulţi români sunt plecaţi în Spania şi Italia

Odată ce familiile tinere ajung în străinătate, îşi găsesc de lucru şi apucă să aibă un copil acolo, cu siguranţă nu se vor mai gândi să se întoarcă, explică Alfred Bulai. „Nu au de ce. Copiii lor învaţă limba nativ, se integrează în sistemul lor de educaţie şi se pregătesc pentru o altfel de viaţă. Oamenii ăia nu se mai întorc. Celor ca ei trebuie să le creăm noi oportunităţi de angajare în România şi să le promitem o viaţă decentă. De-abia atunci nu vor mai pleca”, susţine Bulai. 

Potrivit rezultatelor Recensământului, cei mai mulţi români aleg ca ţară de destinaţie Italia sau Spania şi provin din judeţele Bacău, Caraş-Severin, Neamţ sau Suceava. „Acestea sunt ţări în care există comunităţi bine dezvoltate de români şi nu e surprinzător că mulţi dintre cei care care îşi doresc să emigreze se orientează către Italia sau Spania. Dacă până la 30 de ani pleacă la muncă deopotrivă şi bărbaţi şi femei, cifrele arată clar că numărul bărbaţilor până în 45 de ani care muncesc în străinătate îl depăşeşte pe cel al femeilor, pentru că la această vârstă femeile rămân în ţară cu copiii uneori. Pe urmă, observăm un lucru mult mai interesant: numărul femeilor care au peste 50 de ani şi muncesc în străinătate îl dublează pe cel al bărbaţilor de aceeaşi vârstă”, arată preşedintele INS.

Femeile care au peste 50 de ani pleacă menajere

Motivul este elementar: străinii caută muncitori în putere, care să poată lucra în construcţii sau în agricultură, şi atunci preferă să angajeze bărbaţi tineri. Dar tot străinii caută femei de încredere care să le poată îngriji copiii, explică  sociologul Alfred Bulai. „Şi cine altcineva ar putea avea grijă mai bine de copii decât o româncă care a făcut lucrul ăsta toată viaţa? Ca menajeră sau baby-sitter, o femeie din România va ţine mult mai ieftin o casă, în condiţiile în care preţurile pentru astfel de servicii acolo sunt imense. O bătrânică din Moldova, care iubeşte copiii că îi aduc aminte de nepoţi şi care mai face şi o mâncare de n-a văzut străinul de când a venit el pe lume, va fi întotdeauna mană cerească”, a explicat sociologul. 


Click pentru a mări infografia

Citeşte şi:

INFOGRAFIE Recensământ 2011. Topul celor mai populate judeţe

Recensământ 2011. România, ţara copiilor „căsătoriţi“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: