INFOGRAFIE De ce va intra în faliment  sistemul public de pensii

România este pe primele locuri la nivel european la capitolul mortalitate infantilă FOTO Adevărul arhivă

Lipsa de sprijin pentru familiile aflate la început de drum, infrastructura deficitară, salariile mici şi imposibilitatea de a asigura un viitor copiilor sunt câteva dintre motivele care au contribuit la scăderea natalităţii în ultimii 25 de ani. Aşa susţin specialiştii, îngrijoraţi de fenomenul declinului demografic care îşi pune amprenta pe sistemul public de pensii, sistem ce riscă falimentul.

Profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române, nu vede soluţii-miracol la o deteriorare întinsă pe lungimea unui sfert de secol.

„Fără redresarea fertilităţii nimic nu se poate schimba din evoluţiile care se conturează cu mare precizie. Iar o redresare a fertilităţii nu are şanse de realizare dacă nu vom şti şi nu vom analiza responsabil ce gândesc tinerele cupluri care au decis să nu aibă copii şi celelalte sute de mii de cupluri care au decis să aibă un singur copil. Ei ne pot spune ce ar trebui întreprins. Preşedintele Klaus Johannis sublinia în platorma electorală care l-a adus la Cotroceni necesitatea redresării natalităţii responsabile. Da, de o astfel de natalitate are nevoia ţara”, a declarat profesorul Gheţău.  

Natalitate redusă şi în Germania, Italia sau Austria

În opinia acestuia, populaţia României va continua să scadă pe cale naturală, iar dimensiunea scăderii se va amplifica pe măsură ce copiii ţării vor proveni în proporţie crescândă de la generaţiile mici născute după anul 1989.

„Populaţia ar putea ajunge la mai puţin de 16 milioane, locuitori la mijlocul secolului, dacă numărul mediu de copii aduşi pe lume de o femeie rămâne 1,3. Fertilitate scăzută se înregistrează şi în alte ţări europene, determinând recul al numărului populaţiei”, a declarat profesorul.

În prezent, în toate ţările ex-comuniste numărul populaţiei este în scădere prin deficit de naşteri. Scăderea naturală poate fi însă întâlnită şi în ţări dezvoltate, cum sunt Germania, Italia sau Austria.

„În ţările în care s-a creat echilibru şi compatibilitate între statutul femeii de persoană activă economic şi statutul de mamă, fertilitatea se menţine încă la valori relativ ridicate (Franţa, ţările scandinave, Regatul Unit). Europenii vor copii puţini, cărora să le poată asigura o bună calitate (ca sumă a investiţiilor făcute pentru copii). Pe de altă parte, s-au amplificat preocupările orientate spre carieră profesională, consum şi confort exagerat, materialism, egoism şi indiferenţă. Ceea ce particularizează România în acest peisaj demografic european este dimensiunea declinului în raport cu populaţia şi contribuţia de excepţie a migraţiei externe”, a completat Gheţău.

„Scăderea natalităţii este consecinţa unei sume de politici publice. Este important ca tinerii să poată fi inseraţi pe piaţa muncii, să fie încurajaţi să întemeieze o familie. Cei mai mulţi au plecat însă din ţară pentru că tot ceea ce îi înconjura era pustiu. Puţini dintre cei care au rămas îşi pun problema să facă şi copii”, a explicat şi Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical.

Lipsa creşelor, un motiv pentru care tinerii nu fac copii

În ciuda faptului că România oferă un soi de protecţie mamelor, care nu pot fi concediate în perioada în care sunt în concediu de creştere a copilului, acestea se confruntă cu lipsa unui sistem de sprijin odată ce revin la locul de muncă.

„Nu avem bone acreditate, se lucrează la negru, locuri în grădiniţe nu se găsesc, creşele lipsesc cu desăvârşire. Toate aceste lucruri influenţează decizia unei familii de a face sau nu mai mult de un copil. În ultimii ani au ales să se limiteze doar la unul, pentru a-i putea oferi acestuia tot ce are nevoie. Asta în condiţiile în care, în mod tradiţional, românii faceau doi-trei copii”, arată Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

În opinia acesteia, scăderea masivă a natalităţii s-a înregistrat la categoria de mijloc, cea care plăteşte taxe şi este cea mai numeroasă. „Evident, este afectat direct sistemul de pensii. În comunităţile defavorizate, femeile fac în continuare mulţi copii, deşi nu au posibilitatea să le ofere o educaţie corespunzătoare. Apoi, există acest trend de plecare. E interesant faptul că cei care migrază preferă să facă doi sau trei copii odată stabiliţi în străinătate”, a mai spus tânăra mămică.

Raport INS: Româncele fac primul copil la 28 de ani

Peste 176.000 de copii s-au născut în anul 2013, cu 31.000 mai puţini decât în anul 2008, arată cel mai recent raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), intitulat „Femeile şi bărbaţii: parteneriat pentru viaţă”. Potrivit documentului, mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106,3 băieţi la 100 de fete, arată INS.

Cercetătorii subliniază că scăderea numărului de nou – născuţi-vii s-a manifestat şi la oraşe şi la sate, fiind însă mai accentuat în mediul rural. Cifrele arată că femeile din mediul urban, care au între 20 - 34 de ani, au născut de 1,2 ori mai mulţi copii decât femeile din mediul rural. „Din totalul nou-născuţilor-vii, 30,5% au avut mame cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani, în timp ce taţii au fost încadraţi în categoria de vârstă 30 - 34 de ani”, subliniază raportul. Totodată, documentul INS mai notează că vârsta medie a mamei la naştere este într-o continuă creştere, ajungând la 28 de ani în 2013.

Metodele de contracepţie, tot mai folosite

În acelaşi timp, studiile arată că tot mai multe femei cu studii superioare preferă să dea naştere, însă în acest moment cea mai mare parte a mamelor care ajung în maternităţi au în continuare fie pregătire gimnazială, fie profesională sau liceală.

Cercetătorii explică faptul că ocupaţia influenţează în mod direct comportamentul reproductiv al femeilor. Astfel, cei mai mulţi copii au avut în 2013 mame salariate (48,3%), însă ponderea copiilor născuţi de mame casnice se menţine la un nivel ridicat (44%), atrag atenţia experţii INS. Spre deosebire de anii precedenţi, românii apelează mai des la metodele de planificare familială, utilizarea mijloacelor contraceptive reducând cu mult numărul de avorturi.